Capitalismul cartelar, lupta pentru suveranitate economică și demnitatea muncii românești
Gândirea economică a profesorului A.C. Cuza nu poate fi încadrată facil într-un curent ideologic străin. El construiește un sistem propriu, articulat încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, înaintea cristalizării fascismului sau a teoriilor anticapitaliste ale secolului XX. În acest sens, Cuza este mai curând un precursor autohton al unui naționalism economic etic, decât un imitator al doctrinelor vest-europene.
Liberalismul — un „cal troian” al dominației economice străine
Cuza respinge liberalismul economic clasic nu dintr-o poziție reacționară, ci dintr-o analiză critică a realității românești. Liberalismul a fost introdus în Principate pe filieră franceză, dar a fost aplicat într-un context social profund inegal, unde burghezia autohtonă era slabă sau inexistentă, iar infrastructura națională economică era dominată de capitaluri străine.
În acest sens, liberalismul nu este, pentru Cuza, o formă de emancipare, ci de „deznaționalizare economică”, văzând în liberalismul din România libertatea speculantului de a distruge muncitorul român și a băncii străine de a sugruma agricultura națională.
El identifică în liberalism un instrument ideologic prin care se justifică dominația unei oligarhii economice fără rădăcini în neam sau morală.
