O IMAGINE CAT TOATE CUVINTELE . . .

Israelul a furnizat Georgiei avioane fara pilot, sisteme de rachete si instructori

La ultima parada militara desfasurata la 26 mai in capitala Georgiei, Tbilisi, au fost prezentate publicului doua "jucarii" foarte scumpe: avionul fara echipaj Hermes 450 si sistemul de lansatoare multiple de rachete Lynx. Ambele produse, "made in Israel", vandute armatei georgiene de companii de arme israeliene, cu avizul obligatoriu al Ministerului Apararii din Tel Aviv. "In alte timpuri ar fi fost motiv de mandrie pentru tehnologia israeliana, dar nu si in zilele acestea in care Georgia se afla in conflict cu Rusia, tara careia Israelul ii cere sa puna capat asistentei acordate Iranului. Mai bine sa nu trezim si sa suparam ursul rus", scria analistul Nadaav Zeevi in ziarul Maariv, noteaza El Mundo. Relatia intima dintre Israel si Georgia a inceput in 2003, odata cu noul guvern de la Tbilisi mai pro-occidental si cu majoritatea membrilor sai absolventi ai universitatilor americane si europene. O relatie nu doar romantica ci si tehnologica, economica si militara. Exporturile militare israeliene in Georgia au atins 300 de milioane de dolari. O colaborare pe care Rusia a reusit sa o rupa cu forta presiunilor.
Punctul culminant avea sa fie la 20 aprilie cand un avion Mig 29 rusesc a doborat avionul fara pilot Hermes 450 (fabricat de compania israeliana Elbit) care realiza activitati de spionaj si urmarire pe teritoriul autonom al Abhaziei. Acum doua luni, Moscova a trimis o scrisoare energica MAE israelian cerand sa puna capat ajutorul acordat Georgiei. In scrisoare se reaminteste si ca Rusia a inghetat sau a anulat complet furnizarea de arme tarilor inamice Israelului. Ministrul israelian de externe, doamna Tzipi Livni a retrimis scrisoarea omologului apararii, Ehud Barak, expunandu-i gravitatea chestiunii si teama fata de o deteriorare a relatiilor bilaterale. "La inceput, Ministerul Apararii a dorit sa joace cartea dura si sa preseze Rusia sa nu mai ajute Iranul si Siria prin furnizarea de arme (livrarea sofisticatelor rachete antiaeriene S-300) care, in cazul transferarii Iranului, ar ingreuna un posibil atac israelian sau al SUA impotriva instalatiilor nucleare iraniene", marturiseste un functionar israelian. "Este insa delicat un sprijin acordat Georgiei, iar la ordinele primite de sus am fost nevoiti sa reducem livrarile. Trebuie sa dam dovada de tact. Rusia deja vinde arsenal Iranului si Siriei, nu trebuie sa-i oferim un pretext pentru a le furniza alte arme mai moderne", a explicat un lider politic ziarului Haaretz. Nu este surprinzator ca aceasta colaborare se axeaza mai ales pe probleme de securitate si aparare. Nu doar din nevoia Georgiei si gratie ofertei companiilor israeliene ci si datorita multor factori personali. Precum tanarul ministru georgian al apararii, David Kezerasvili, fiu al unor evrei emigranti din Israel si care, dupa cativa ani traiti aici, s-a intors in Georgia. Gratie ivritului sau perfect si contactelor cu agenti israelieni, cooperarea militara a inflorit pana cand ursul rus s-a infuriat. Fostul primar al Tel Aviv-ului si fost ministru israelian, Roni Milo, a fost unul din actorii cheie ai vanzarilor de arme, ca reprezentant al companiei Elbit in Georgia. Milo a vandut 18 mini-avioane fara pilot si mai strategicele avioane fara echipaj (5 aparate Hermes 450) care transporta un sistem de supraveghere prin camera si telecomunicatii, cu o greutate de 150 de kg si o autonomie de zbor de 20 de ore. Armata georgiana i-a cerut lui Milo si livrarea a peste 200 de tancuri Mercava, de fabricatie israeliana, considerate cele mai bune din lume. O afacere spectaculoasa care pana la urma nu s-a concretizat, pentru ca guvernul georgian s-a opus prin veto tranzactiei, de teama unei re actii furioase a Rusiei.
Expertul militar Alon Ben David minimalizeaza importanta ajutorului israelian: "Nu trebuie exagerat. Asistenta militara israeliana acordata Georgiei este limitata si nu poate fi comparata cu cea a altor tari, precum SUA". Insa nu este vorba doar de vanzare, ci si de pregatire. Asa cum fosti ofiteri in retragere au consiliat armata columbiana, si in Georgia au fost frecvente vizitelor unor militari in rezerva. Precum cea a ofiterului Gal Hirsh, care poarta responsabilitatea rapirii, la 12 iulie 2006, a doi dintre soldatii sai de gruparea siita Hezbollah. In fata criticilor, Hirsh s-a retras din armata si a infiintat compania Defense Shield.
Una din primele sale activitati a fost instruirea de soldati georgieni. Potrivit surselor, misiunea sa era de a consilia Georgia in crearea si pregatirea unei unitati de elita. In fata scandalului provocat in Israel, compania lui a emis urmatorul comunicat: "Toate proiectele noastre pentru guvernul Georgiei, desfasurate cu avizul Ministerului israelian al Apararii, au fost incheiate cu multa vreme in urma". MAE israelian respira acum usurat ca aceasta colaborare a fost inghetata la timp. Daca ar fi continuat, precum si actualul razboi dintre Rusia si Georgia, ar fi plasat Israelul intr-o serioasa problema diplomatica. Intre ciocan si nicovala, conchide El Mundo.
ARTICOL PRELUAT DIN ZIARUL ZIUA

Război în Georgia: filiera israeliană

Luptele care au izbucnit între Rusia si Georgia au adus la suprafaţă implicarea intensiva din ultimii sapte ani a Israelului la nivelul dotărilor cu armament, tehnica şi asistenta militară a trupelor georgiene. Departe de a fi un conflict regional legat de independenta republicii Osetia de Sud, conflictul se pare că are la baza serioase interese economice ruseşti în păstrarea cailor de transport a combustibililor sub control, împotriva intereselor unor companii occidentale cu patronaj evreiesc. Rusii s-ar fi împăcat cu ambiţiile pro NATO ale preşedintelui georgian Mikhail Saakashvili. Dar în nici un caz nu au fost de acord cu schimbarea rutei de transport a petrolului din Azerbaijan şi a conductelor de gaz din Turkmenistan, care tranzitează Georgia, prin Turcia în loc să curgă prin conductele ruseşti.

Jerusalimul deţine un interes major în petrolul din marea Caspica şi ar prefera clar conductele de combustibil să aiba punct terminus portul turcesc Ceyhan, decât reţeaua rusească. Negocieri intense au locotenent între Israel, Turcia, Georgia, Turkmenistan şi Azarbaijan pentru că aceste conducte să ajunga în Turcia şi de acolo în portul israelian Ashkelon şi în portul Eilat de la Marea Roşie. De acolo, super petroliere pot transporta combustibilii peste Oceanul Indian fără probleme în tot Orientul Îndepartat. Poate de aceea aproape o mie de luptatori israeliti au fost cantonati în Georgia în scopul de a antrena trupele locale în diferite tactici de lupta şi de commando, pentru a ataca Osetia de Sud, aflata sub obladuirea Rusiei. Rusia nu a primit deloc bine acest lucru. De aceea se asteapta o discutie la nivel inalt în relatiile ruso-israelite, care cel mai probabil nu se vor face de pe pozitii amicale.

Relatiile israeliano-georgiene în privinta industriei de armament sunt vechi şi fructuoase, numeroşi cetăţeni georgieni parasind ţară lor şi devenind prosperi oameni de afaceri în Israel. Cooperarea la nivelul comertului cu armament s-a dezvoltat rapid şi eficient. Faptul că ministrul apararii georgian, Davit Kezerashvili, este evreu şi vorbeste fluent ivrit nu a facut decât să contribuie la prosperitatea acestei colaborari. Printre evreii care au profitat de sansa de a face afaceri infloritoare în Georgia se numara fostul ministru Roni Milo şi fratele sau Shlomo, fost director generala Industriei Militare, General de Brigada (Res.) Gal Hirsch şi General Maior (Res.) Yisrael Ziv

"Evreii ar trebui să fie mandri de ajutorul dat în antrenarea trupelor georgiene şi de ajutorul trimis," a declarat ministrul Temur Yakobashvili duminica. Yakobashvili e evreu şi vorbeste fluent ivrit.. "Suntem în razboi cu marea Rusie,"a spus, "şi speranta noastra este să primim ajutor din partea Casei Albe, pentru că Georgia nu poate supravietui prin forte proprii în acest caz..”

ARTICOLE SURSA : ynetnews si DEBKA file