ȘOCANT: Cu vălul islamic pe cartea de identitate

Un fenomen inedit începe să se manifeste în zonele din România unde trăiesc comunităţi compacte de musulmani, în special în Dobrogea. Aici, tot mai multe tinere din etniile turco-tătară sau țigănească (aşa-numiţii “ţigani turceşti”) vin pentru efectuarea fotografiilor necesare reînnoirii cardului de identitate purtând vălul islamic pe cap.

Tinerele insistă ca în faţa aparatului de fotografiat de la Evidenţa Populaţiei să poarte şi respectivul accesoriu vestimentar, argumentând că acea maramă o poartă permanent când se află în afara domiciliului.

„Acele persoane ne aduc de la Muftiatul Cultului musulman dovada că sunt membri practicanţi şi atunci le facem fotografia purtând acea maramă specifică. Legea nu prevede interdicţii pentru astfel de cazuri”, ne-a declarat Daniela Oprea, de la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei din comuna Valu - Constanţa.

Obiceiuri ţigăneşti: Mercurialul mireselor de 12 ani: 10 căruţe de fier vechi sau 2.000 de saci cu PET-uri

La Valu lui Traian, judeţul Constanţa, ţiganii musulmani îşi promit fetele pentru măritiş cu mult înainte de vârsta majoratului. Viitorii soţi, care sunt tot minori, trebuie să plătească sume de până la 4.000 de lei, ca “garanţie”.

Când a împlinit 10 ani, Sali Gearâp din comuna Valu - 10 km de Constanţa, şi-a dorit cel mai mult să aibă un cal adevărat, cu patru copite, care să fie numai al lui şi un bici (“cu clopoţei”) cu care să plesnească în mijlocul uliţei, pe strada Mihai Eminescu din localitate.

Anul următor, în 2011, Sali a cunoscut-o pe micuţa Ayra (care avea 12 ani) şi a renunţat la cal sau bici: s-a răzgândit şi s-a gândit rapid la o nevastă pe care s-o mângâie doar el, atunci când se va face mare şi când va avea mustaţă, şi când va obţine respectul cuvenit unui bărbat. Pe-atunci, nu ştia dacă Ayra aparţinea ţiganilor horacăi de la Făurei, sau ţiganilor daulagii (“toboşari”) de la Medgidia, ori chiar ţiganilor hadâri, care încă mai poartă şalvarii înaintaşilor. Probabil, nu avea importanţă. Sali era copil şi o dorea pe Ayra ca un copil: cu pumnii strânşi şi cu supărări orgolioase.