Depopularea Romaniei

Previziunile privind declinul demografic inregistrat in ultimii 18 ani sunt sumbre * Politica guvernantilor in domeniul natalitatii si indemnizatia scazuta acordata mamelor nu asigura inlocuirea generatiilor
Romania a intrat in al optsprezecelea an de declin al populatiei si nu exista perspective de stopare a acestui trend. In cadrul studiului "Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei", realizat sub egida Academiei de Centrul de cercetari demografice Vladimir Trebici, se apreciaza ca declinul va continua. In cazul in care se vor lua decizii politice si sociale de crestere a natalitatii, situatia se va ameliora abia dupa 2050. O analiza a dinamicii populatiei in 33 de tari europene la nivel regional prin luarea in considerare a miscarii naturale si migratorii si acoperind perioada 1990-2005 plaseaza Romania in grupa celor 9 tari cu gradul cel mai ridicat al procesului de depopulare. Romania duce lipsa de un program de sustinere a natalitatii, de o politica coerenta demografica, aceasta afirmatie fiind sprijinita de sumele platite pentru indemnizatiile de crestere a copilului in 2007, comparativ cu prevederile anului 2008. Fertilitatea cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie este considerata scazuta si nu asigura inlocuirea generatiilor. Mentinerea fertilitatii la nivelul actual va duce la o diminuare drastica a populatiei in varsta de munca. Se estimeaza ca populatia cu varste intre 20 si 64 de ani ar ajunge la numai 9 milioane in anul 2050, cu 4 milioane mai mica decat in prezent. Implicit, raportul de dependenta se va degrada, ajungandu-se la 115 persoane tinere si varstnice la 100 de persoane adulte. Se estimeaza ca daca populatia cu varsta intre 3 si 23 de ani este astazi de 5,7 milioane se va ajunge la 4,2 milioane in 2025, respectiv la 2,7 milioane in 2050. Pentru inlocuirea generatiilor, fertilitatea ar trebui sa fie de 2,1 copii la o femeie. Emigratia si mortalitatea generala, alaturi de fertilitatea scazuta, vor conduce la o Romanie cu populatie imbatranita, putini copii si tineri. Insa motivatiile deciziei milioanelor de cupluri de a nu avea copii ori de a avea doar unul singur se gasesc, printre altele, in gravele erori savarsite de clasa politica in gestionarea societatii romanesti, erori provenite din incompetenta, lipsa de vointa politica si coruptie.
Masuri pripite
Experienta unor tari dezvoltate cu fertilitate relativ ridicata, cum sunt Suedia si, mai ales Franta, demonstreaza cateva principii in privinta sprijinului ce trebuie acordat familiilor cu copii: solidaritatea comunitatii nationale fata de familia cu copii; asigurarea compatibilitatii intre statutul de mama si cel de persoana activa economic; combinarea stimulentelor financiare cu cele bazate pe servicii si facilitati adresate copilului si familiei cu copii. Felul in care se doreste stimularea natalitatii in Romania este departe de a fi cel potrivit. Actualul sistem al indemnizatiilor pentru cresterea copilului si al alocatiilor de stat pentru copii pana la doi ani este considerat a fi pripit, fara fundamentare stiintifica, urmarind efecte imediate, fara evaluarea potentialelor implicatii, inclusiv adverse, nefiltrata prin prisma nevoii stimularii natalitatii.
Efectele uniformizarii
Studiul prezinta analiza efectelor schimbarii in 2003 a sistemului de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului din 85% din media veniturilor lunare ale mamei in ultimele 12 luni, la 85% din salariul mediu pe economie (in 2004). In 2003, numarul nascutilor a cunoscut o usoara redresare, iar cresterea numarului de nascuti a fost in randul femeilor salariate cu studii postliceale si superioare. Aceasta se explica prin faptul ca in 2003 indemnizatia era proportionala cu venitul mamei, iar femeile cu studii postliceale si superioare aveau venituri mai mari decat salariatele cu studii inferioare, fiind stimulate sa aduca pe lume copii. In 2004, odata cu generalizarea cuantumului unic al indemnizatiei, indiferent de salariul mamei, a crescut numarul de nascuti si la femeile salariate cu studii liceale, gimnaziale si profesionale. In 2007 au fost, in medie, lunar, 189.990 de beneficiari ai indemnizatiilor pentru cresterea copilului pana la doi ani, iar sumele platite s-au ridicat la 1,4 miliarde de lei. Sumele destinate stimulentelor platite mamelor care s-au intors la munca au fost de 23,88 milioane de lei si au fost 16.608 de beneficiare. Pentru alocatiile copiilor (in valoare de 200 de lei/luna) s-au platit 847 de milioane de lei pentru 385.000 de copii. Pentru 2008 se estimeaza ca nu se vor inregistra cresteri considerabile.
"In Europa nu se da nici un ajutor"
Paul Pacuraru (foto) a sustinut ca exista doar un procentaj mic de persoane care au salarii mari si doresc sa beneficieze de o indemnizatie proportionala cu salariul obtinut. "In sectorul privat, prin magistratura exista persoane care castiga bine si atunci lanseaza subiectul", a precizat Pacuraru. "In statele din Europa, exista situatii cand nu se da nici un fel de ajutor sau se da pentru o perioada mai scurta. Facem o documentare sa vedem ce resurse avem. Indemnizatia nu este bazata pe contributie, de aia nu depinde de salariu", a afirmat ministrul.
Privilegiatii
Actualul sistem de acordare al indemnizatiei a fost justificat de politicieni prin faptul ca acesti bani sunt de la bugetul statului si nu au legatura cu contributia platita la fondurile de asigurari sociale. Chipurile, cei 800 de lei ar fi un gest de solidaritate al societatii fata de tinerele mame. Politicienii sustin ca nu sunt suficiente fonduri pentru majorarea indemnizatiilor. Insa, de-a lungul timpului, s-au gasit suficiente resurse bugetare pentru a sustine plata pensiilor pentru categoriile speciale de pensionari: fostii diplomati, politisti, magistrati, parlamentari, aviatori, grefieri, sereisti, personal MApN. Aceste pensii sunt cel putin 85% din salariile avute in ultimele luni de activitate. Acest caz este o grava incalcare a principiului potrivit caruia se acorda pensie in raport cu contributia platita.
Alocatie de mizerie
Alocatia de stat pentru copii este, de la 1 ianuarie 2007, de 200 de lei, pentru toti copiii, pana la implinirea varstei de doi ani. Femeile salariate mai primesc si indemnizatia de crestere a copilului in cuantum de 600 de lei. Sursa citata se intreaba ce fel de natalitate se doreste a fi stimulata, si a cui? Trebuie subliniat ca indemnizatia pentru cresterea copilului se scorda numai pentru primele trei nasteri, iar alocatia copilului nu face distinctie de rangul nasterii (daca este primul, al doilea sau al treilea nascut). Studiul afirma ca este foarte probabil ca aceasta alocatie sa stimuleze in mod particular natalitatea populatiei fara venituri din munca, cu veniturile cele mai mici si cu nivel scazut de instruire. "Nu riscam sa intram intr-un periculos derapaj structural al natalitatii, cu consecinte pe termen mediu si lung greu de evaluat astazi si imposibil de corectat?", se intreaba realizatorul studiului amintit . Media Link