Romånii din Ucraina sunt abandonati de autoritatile de la Bucuresti, care isi aduc aminte de durerile lor doar cånd vreun demnitar de rang inalt efectueaza o vizita de lucru la Kiev. Ucrainenii nu fac nimic pentru drepturile minoritarilor romåni, ba mai mult, au impus din acest an ca, in scolile romanesti, disciplinele de baza sa fie predate in ucraineana.Dramele Maramuresului istoric
Maramuresul este impartit de aproape un secol in doua teritorii: unul care a ramas intre fruntariile nationale, dupa faurirea Romåniei Mari. Si un alt Maramures, care a intrat in componenta Republicii Cehoslovacia in 1918, ca in 1940 sa treaca in componenta Ungariei, in urma Diktatului de la Viena, in 1944 in componenta RSS Ucraina a URSS, iar in 1991 in componenta Republicii Ucraina. Pentru ca au ramas ai nimanui, nu sunt revendicati de nimeni si nu au o frontiera culturala cu romånii din Cernauti, maramuresenilor din Ucraina li s-a confiscat numele etnic de romåni, fiind alintati cu denumirea slava de “volohi”. Aceasta minoritate, care s-a pastrat printr-un mircol, gratie vechii culturi din care se mai alimenteaza si astazi, este oprimata in forme subtile de guvernul de la Kiev. Minoritatea romåneasca este a doua ca marime dupa cea maghiara in regiunea Transcarpatia din sud-vestul Ucrainei, situata în dreapta Tisei, în zona limitrofa judetelor Maramures si Satu Mare. Datele recensamântului din 2001 reclama existenta a peste 40.000 de etnici români, dintre care 32.000 locuiesc într-o zona compacta, care traiesc in comunele Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba, Slatina, Strâmtura si Topcino. Restul, de påna la 10.000, este raspåndit în unsprezece localitati din raioanele Perecin, Munkacevo, Velikii Brezunii, Svaleava si Ujgorod. Regiunea in cauza are o istorie exemplara: de aici a purces voievodul Bogdan, care a fondat Moldova; aici s-a infiintat prima episcopie ortodoxa româneasca din Transilvania; la Manastirea Peri, din fata Sapåntei, a fost editata pentru prima data Sfânta Scriptura în limba româna.
Rugaminti disperate, repetate de zeci de ori
Românii din dreapta Tisei nu cer bani de la autoritatile române. Ei nu-si doresc decåt carti pentru bibliotecile comunale si scolare din localitatile românesti, carte religioasa pentru bisericile românesti, sprijin pentru editarea publicatiilor si cartilor în limba româna si pentru organizarea manifestarilor culturale românesti si sa cultive relatii de colaborare sau parteneriate cu institutiile de cultura din România, pentru proiecte transfrontaliere, sustinute cu fonduri publice sau comunitare. Isi doresc sa promoveze relatii de colaborare cu consiliile judetene si inspectoratele scolare din Maramures si Satu Mare si sa repuna în functie trenul care lega odinioara Sighetu Marmatiei de localitatea Teresva. Vor sa fie recunoscuti si tratati ca români de Ambasada României de la Kiev, de Consulatul român de la Cernauti, de Politia de Frontiera si de toate celelalte autoritati ale statului român. In sprijinul lor, senatorul Valer Marian si deputatul Gheorghe Zoicas au initiat un apel parlamentar. La demersul domniilor lor se alatura scriitorul si filozoful Gheorghe Bårlea, fostul prefect al Maramuresului. Un material de Cornel Ivanciuc Sursa: Gardianul.ro (unde gasiti materialul integral)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”