Atenţie! Cinci boli «de import» ne ameninţă viaţa!

Străinii aduc în România maladii de care nu ne putem apăra!

Malarie, leishmanioză, febră galbenă sau encefalită japoneză. Sunt câteva dintre bolile pe care le aduc străinii care vin să muncească în ţara noastră. Infecţioniştii spun că, deşi muncitorii îşi fac analizele, uneori există riscul ca boala să nu fie depistată şi să fie transmisă în România. Iar noi nu ne putem apăra, pentru că nu suntem imunizaţi împotriva lor.

Peste 11.000 de străini lucrează, oficial, în România. Numărul lor însă este mult mai mare. Chinezii care stau de luni de zile în faţa Ambasadei de la Bucureşti sau africanii care lucrează în număr mare pe şantiere au devenit deja o imagine obişnuită pentru cetăţeni.

Medicii români se aşteaptă ca, în următorii ani, din cauza afluxului de străini, maladiile specifice zonelor de unde vin să infecteze tot mai mulţi români. În plus, mii de concetăţeni preferă să îşi petreacă vacanţele în locuri exotice de pe glob. O problemă este şi cea a muncitorilor români din spaţiul Uniunii Europene, mai ales cei care muncesc în sudul Italiei, în Spania sau Malta.

Aceştia sunt expuşi malariei şi altor boli specific tropicale, întrucât în aceste zone, clima s-a schimbat, iar insectele purtătoare de paraziţi au avansat şi în zona europeană.

Bucureştiul, unde există cea mai mare concentraţie de imigranţi asiatici, se află pe primul loc la numărul total al persoanelor infectate cu virusul hepatic B. Un bucureştean din cinci are în organism, în formă latentă sau activă, virusul hepatic B. Aproximativ două milioane de români au hepatita B şi C, susţin medicii. Oficial sunt înregistraţi aproape 400.000 de bolnavi cu virus B şi C, însă, în realitate, există mai mulţi.

"Asiaticii aduc virusuri hepatice"

În afară de bolile tropicale, virusurile hepatice, aduse din ţările asiatice, ameninţă România. Imigranţii asiatici, veniţi la muncă în România ne-ar putea îmbolnăvi cu virusurile B sau C, trag un semnal de alarmă specialiştii români.

“La ei, virusurile hepatice B sau C se transmit foarte uşor. Astfel de ţări se găsesc în zona roşie, cu peste 8% cazuri de hepatită”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, director medical al Institutului “Matei Balş”.

Peste 11.000 de străini lucrează în România

Oficiul Român pentru Imigrări a eliberat, anul trecut, 8.938 de permise de şedere în scop de angajare. Peste 3.000 au fost solicitate pentru turcii aduşi de Bechtel. Chinezii se situează pe locul doi cu aproape 2.200 de autorizaţii, iar pe locul trei sunt cetăţenii moldoveni - 700 de permise de muncă eliberate.

În România lucrează, însă, mulţi alţi muncitori, din cele mai diverse ţări, precum: Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Camerun, Columbia, Congo, Etiopia, Filipine, India, Guatemala, Japonia, Iordania, Senegal, Sudan, Thailanda, Zimbabwe, etc.

Principalele domenii în care muncesc cetăţenii străini în România sunt: construcţiile, producţia, serviciile, comerţul, domeniile bancar şi sportiv. În afară de permisele de muncă, anul trecut, au mai fost eliberate alte 2.739 de permise de şedere în scop de detaşare.

"Malaria, adusă frecvent la noi"

Conf. dr. Sorin Rugină, directorul Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa, ne-a declarat:

“Aceste boli aşa-zis tropicale sunt, de fapt, unele de import, aduse de muncitorii români din străinătate, de cei care vin să muncească la noi şi chiar de turişti. Am avut trei cazuri de leishmanioză adusă, din Italia şi din alte state mediteraneene şi şase cazuri de malarie importată din Africa. De obicei, muncitorii străini îşi fac analizele. Totuşi, există cazuri în care boala nu e depistată la timp, iar muncitorul dezvoltă maladia pe teritoriul ţării noastre, punând în pericol şi sănătatea celor din anturajul său.”

De unde vin maladiile
Malaria
Este răspândită larg în Africa, dar şi în unele ţări din Asia şi America de Sud, fiind transmisă prin înţepătura de ţânţar. Semnele de boală care trebuie să alerteze sunt: febra, diarea, dureri de cap, erupţii tegumentare. În oricare dintre aceste situaţii, este necesară consultarea medicului.
Leishmanioza
Este o boală parazitară foarte periculoasă. Afecţiunea este transmisă de o musculiţă de nisip, numită flebotom, care poartă un parazit din specia Leishmania, acesta localizându-se şi multiplicându-se în celulele din splină şi ficat.

Musculiţa trăieşte, în general, în sudul Mediteranei, dar pe fondul schimbărilor climatice din ultima vreme, a migrat şi în nordul Bazinului, invadând Malta, zone din Italia, Spania şi chiar Grecia.

Encefalita japoneză
Este o infecţie virală, provocată de un arbovirus transmis de ţânţarul culex. În zonele endemice, numai 2 până la 3 % din ţânţari sunt purtători ai virusului. Rezervorul animal al virusului este constituit de păsări şi porci sălbatici. Infecţia este de obicei asimptomatică. În forma sa majoră, maladia are drept consecinţă encefalita, însă, sunt frecvente şi meningita aseptică sau sindromul febril simplu, însoţite de dureri de cap.

Febra hemoragică
Este o afecţiune gravă, cu risc crescut de mortalitate. Este cauzată de virusul Marburg, care face parte din aceeaşi familie cu virusul ce produce febra hemoragică Ebola. Aceştia sunt unii dintre cei mai virulenţi patogeni cunoscuţi. Boala are un debut brusc, cu dureri de cap severe, localizate mai ales la nivel frontal şi occipital. Faza acută este caracterizată de febră, dureri abdominale şi crampe, diaree severă, greaţă şi vărsături.

Febra galbenă
Este o boală contagioasă acută, eruptivă, infecţioasă, întâlnită în Africa Centrală, America tropicală (Amazonia) şi America de Sud. La 10-20% dintre cazuri, boala este foarte gravă, putând fi letală. Germenul care provoacă boala e răspândit de sângele persoanei infectate. Păduchele de haine, care parazitează pe pielea omului răspândeşte boala. În prezent, epidemiile apar numai în condiţii de igienă precară, în principal, în ţări subdezvoltate. Sursa: click.ro via frontpress.ro