Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

miercuri, 2 martie 2011

Bernie Madoff, escrocul secolului, era uns la suflet când îi vedea pe absolvenţii de la Harvard sau Yale, copii de bani gata, uitându-se la el, "un mic evreu din Brooklyn" ca la un supra-om...

Într-un interviu acordat revistei New York Magazine, Bernie Madoff, autorul celei mai mari fraude din toate timpurile, în care a delapidat 65 de miliarde de dolari, încearcă să explice - şi să îşi explice cum a reuşit să înşele pe toată lumea, de la familie la alţi miliardari, timp de peste 20 de ani.

"O parte din vină", încearcă Madoff să se scuze, "aparţine băncilor. Ştiau, trebuiau să ştie că ceva nu era curat. Mă întrebau de unde vin atâţia bani, şi le răspundeam că dacă nu le place cum lucrez, să-şi ia banii şi să plece. Bineînţeles că n-a făcut-o nimeni". Iar Madoff, pe de altă parte, avea şi el orgoliul său; să-i vadă pe absolvenţii de la Harvard sau Yale, copii de bani gata, uitându-se la el, "un mic evreu din Brooklyn" ca la un supraom, îl ungea pe suflet. Nici când a început să-i sfătuiască pe clienţii să-şi retragă banii, aceştia nu au reacţionat: "le spuneam că se pot întâmpla multe, un nou crah, o greşeală de-a mea... dar toţi erau lacomi, şi eu am continuat. Dar asta nu-i o scuză", mărturisteşte el în interviu.


"Cum am putut să fac asta?", se întreabă Madoff. "Făceam o grămadă de bani. N-aveam nevoie de bani. Am un caracter defectuos?" Într-adevăr, Madoff a pierdut tot ce avea: familia, prietenii, banii. Fiul său cel mare, Mark, s-a sinucis în ziua în care se împlineau doi ani de la arestarea tatălui său. Fiul cel mic, Andrew, nu mai vorbeşte cu Madoff. Soţia sa, Ruth, cu care s-a căsătorit în 1959, îl consideră vinovat de moartea lui Mark. Prietenii au dispărut de mult, mulţi fiind şi ei victime ale fraudei lui Madoff. Iar averea - 800 de milioane de dolari, plus un apartament în Manhattan, trei case de vacanţă, un iaht şi o colecţie de artă - a fost confiscată. Imperiul financiar clădit de Madoff în 50 de ani s-a prăbuşit într-o singură zi.

"Am intrat în afaceri cu un capital de 500 de dolari"

Deşi tatăl său fusese un om de afaceri de succes, Madoff, născut în 1938, a pornit de jos, firma tatălui intrând în faliment în timpul copilăriei sale. Căderea tatălui l-a îndârjit pe fiu, care, în 1960, la numai 22 de ani, şi-a deschis propria sa firmă în birourile socrului său: Bernard L. Madoff Investment Securities, specializată în tranzacţii bursiere cu acţiuni ieftine, prea ieftine pentru ca marile firme de brokeraj să îşi bată capul cu ele. "Bursa din New York nu mai auzise ca cineva să intre în afaceri cu un capital de numai 500 de dolari", spune Madoff; "m-au chemat la un interviu ca să vadă dacă sunt în toate minţile". La început, profiturile au fost mici, însă Madoff, care avea o înţelegere instinctivă pentru direcţiile în care evolua piaţa, a ajuns rapid unul dintre cei mai respectaţi brokeri. În anii '70 a reuşit să impună, după un război cu conducerea bursei, un sistem informatizat, care l-a propulsat în elita Wall Street-ului. Clienţii ai cărui bani îi investea erau fericiţi, primind în cursul anilor ‘80 dobânzi de 15-20%. Madoff însuşi făcea 100 de milioane de dolari pe an. Totul era minunat. Şi atunci a început căderea.

"Toţi erau lacomi"

Crahul bursier din 1987 a speriat investitorii, şi Madoff s-a trezit de pe o zi pe alta fără capital pe care să îl poată mişca. Profiturile clienţilor urmau să scadă la foarte puţine procente, şi Madoff vroia să-i păstreze. Disperat, a recurs la un truc: a construit o schemă piramidală; capitalul proaspăt primit de la clienţi era folosit pentru a continua să plătească altor clienţi dobânzi uriaşe. Cum reputaţia clienţilor - printre aceştia se numărau băncile Credit Suisse, UBS, Banco Santander, fundaţia Steven Spielberg, universitatea Columbia şi multe organizaţii filantropice evreieşti - era foarte bună, capitalul curgea aproape de la sine. Ştia Madoff că intrase într-o situaţie fără ieşire? Cu siguranţă, dar, după cum spune el, "mi-a fost frică să le spun că am eşuat. Pentru mine, a fost un coşmar. imaginaţi-vă cum este să trăieşti cu secretul ăsta, să nu poţi spune nimănui nimic" - nici măcar fiilor şi fratelui care lucrau cot la cot cu el. "

Pe 11 decembrie 2008, Madoff este arestat. Imperiul de carton pe care l-a construit se prăbuşeşte peste noapte. Bernie le mărturiseşte cu lacrimi în ochi fiilor săi despre fraudă, iar aceştia se opresc direct la poliţie. În 2009, Madoff este condamnat la 150 de ani de închisoare. Sfârşitul a fost o uşurare pentru Madoff. "Am făcut ce-am făcut", spune acesta despre crima sa. "Dar nu sunt cine se spune că aş fi. Sunt, totuşi, un om bun". sursa http://www.romanialibera.ro/arte/oameni/bernie-madoff-sunt-un-om-bun-218382.html

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”