Lista Ruşinii: autorităţile care au dat fală ţiganilor din Timişoara

Autorităţile care au dat fală ţiganilor din Timişoara

Autor: MIRCEA OPRIS

Cu peste 200 de imobile din centrul istoric acaparate prin metode de tip mafiot şi cu complicitatea unor poliţişti, procurori, judecători, notari şi executori judecătoreşti, clanurile ţiganilor de catifea din Timişoara au transformat Mica Vienă în Marea Strehaie. La acest palmares se adaugă cele mai mari palate de pe Aleea CFR, precum şi zeci de terenuri. Fără ajutorul unor funcţionari corupţi din Primăria Timişoara, Oficiul de Cadastru şi justiţie, acestea clanuri nu ar fi reuşit să cucerească Timişoara. Rămâne strigător la cer că pentru un fenomen infracţional organizat, de asemenea amploare, singurul ţigan urmărit penal este Ionelaş Cârpaci, unul dintre ţiganii bogaţi care nu este rudă cu celebrul „clan Cârpaci”. În rest, nimeni nu este vinovat pentru transformarea Timişoarei într-un luxos paradis pentru ţiganii bogaţi, infractori în România, dar şi în Germania, Franţa sau Italia. Jurnalul Naţional vă prezintă o „listă a ru­şinii”, pe care o dorim cât mai obiectivă şi cuprinzătoare, însă care este departe de a fi completă.

1. Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei

2. Nicuşor Miuţ, fost director al Direcţiei Patrimoniu, şi alţi angajaţi ai Primăriei Timişoara

3. Petre Turpan şi Remus Crudu, angajaţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş

4. Reprezentanţi ai Poliţiei Timiş şi ai SRI Timiş

5. Angajaţi ai Compartimentului de ordine publică al IPJ Timiş

6. Angajaţi ai Administraţiiilor Financiare Timiş şi Timişoara şi Garda

Financiară

7. Angelina Tufariu, fostul procuror

8. Generalul Florin Sandu, fost şef al Poliţiei Române

9. Safta Criste, notar

10. Carmen Martinov, procuror DIICOT

11. Cristina Vasilescu, consilier juridic la Primăria Timişoara

12. Costeş Măndoiu, fost angajat la Direcţia Fiscală

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, care în trei mandate a tolerat tacit dezvoltarea fenomenului ţigănesc şi a închis ochii la falsurile şi abuzurile în favoarea ţiganilor, făcute chiar de către angajaţi şi directori din Primărie. Cea mai grosolană implicare: lipsa de reacţie atunci când ştampila cu semnătura sa a fost folosită pentru falsificarea unor acte şi contracte având ca obiect imobile şi terenuri din Timişoara, ajunse pe mâna ţiganilor de catifea. În cele trei mandate, un singur palat ţigănesc, din cele peste 30 construite ilegal, a fost demolat. Ţiganii păgubiţi au dezvăluit atunci primele nume ale funcţionarilor din primărie pe care i-au mituit, însă nu s-a aplicat nici măcar o sancţiune.

Nicuşor Miuţ, fost director al Direcţiei Patrimoniu, şi alţi angajaţi ai Primăriei Timişoara care au ajutat aceste clanuri pentru a identifica imobilele istorice pe care să le poată cumpăra, după ce primeau informaţii privind statutul juridic al clădirilor în cauză.

Petre Turpan şi Remus Crudu, angajaţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, care au apărut în dosarul pri­vind arestarea lui Ionelaş Cârpaci. Ei sunt funcţionarii care au intabulat terenurile pentru care a fost arestat Ionelaş Cârpaci.

Poliţia Timiş şi SRI Timiş, prin conducerile celor două instituţii care nu au reacţionat la ameninţările primite de către cei doi prefecţi, Ovi­diu Drăgănescu şi Mircea Băcală, cât şi prin lipsa de reacţie la scrisorile de ameninţare cu moartea trimise fostului prefect Drăgănescu şi primarului Ciuhandu. Un episod neelucidat, cu anchete ale căror rezultate nu au fost făcute niciodată publice. Aceasta în ciuda faptului că SRI Timiş a monitorizat, a solicitat şi a şi primit înre­gistrări telefonice şi ambientale cu discuţii dintre ţiganii implicaţi.

Compartimentul de or­di­ne publică al IPJ TimiŞ, care lasă clanurile de ţigani să îşi facă de cap la nunţi şi înmormântări, când blochează oraşul cu limuzine şi bolizi de lux, sfidează legea şi cetăţenii şi îşi reglează conturile în public, cu pistoale, săbii şi pari.

Administraţiile Financiare Timiş şi Timişoara şi Garda Financiarå care nu au verificat şi nu au cerut explicaţii ţiganilor milionari în euro vizavi de provenienţa averilor fabuloase şi a proprietăţilor acestora.

Angelina Tufariu (foto stânga), fostul pro­curor care a tergiversat ancheta în ca­zul lui Ionelaş Cârpaci. În calitate de procuror al Parchetului Curţii de Apel Timişoara aceasta a refuzat, ală­turi de colegii din poliţie, să însceneze un flagrant pentru prinderea lui Io­nelaş Cârpaci şi a doi complici într-o tranzacţie imobiliară cu acte false. Mai mult, implicând câteva perso­naje influente din lumea arabă, aceasta a încercat să scoată probe care nu există de la jurnaliştii care au reali­zat flagrantul. Actualmente, Angelina Tufariu, alături de Marius Chiru, şi el fost procuror la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, împreună cu fostul procuror DIICOT Pompiliu Stanciu (foto sus), şi-au deschis o casă de avocatură. Toţi trei deţin informaţii vitale privind reţelele mafiei imobiliare ţigăneşti, însă nu au reuşit condamnarea defi­nitivă a vreunui personaj implicat.

Generalul Florin San­du, şeful Poliţiei Române între 2001-2003 şi secretar de stat în Minsterul de Interne între 2003-2006, transfor­mat în avocat. El a pledat în faţa ju­de­cătorului de la Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie în apărarea lui Ionelaş Cârpaci, arestat pentru implicare în vân­zarea cu acte false a unor terenuri ale Primăriei Timişoara. Culmea, ace­laşi fost şef al Poliţiei Române, Florin Sandu, l-a apărat în instanţă la trei ter­mene de judecată pe Nicolae Mihai (foto dreapta), duşmanul declarat la lui Io­ne­laş Cârpaci. Generalul devenit avocat a jucat la două capete, lucru legal, însă care ridică mari probleme de mo­ra­litate şi confidenţialitate vizavi de clienţi.

Notarul public Safta Criste (foto dreapta), soţia lui Mircea Criste, fost pro­curor general al României, a fost au­diată în dosarul în care a fost arestat Ionelaş Cârpaci. Safta Criste este no­tarul la care s-a încheiat o procură pe numele unui personaj fictiv pentru care escrocii au produs documen­te false, în 11 februarie 2008. Celălalt notar este Teodora Noţingher.

Procurorull DIICOT Car­men Martinov. Numele ei apare în dosarul lui Ionelaş Cârpaci, pe care l-a audiat în 2000-2001, pentru sechestrarea unei persoane. Interpelată de ziarişti să comenteze afirmaţia lui Ionelaş că o cunoaşte, Carmen Martinov a negat vehement că ar avea vreo legătură cu Ionelaş Cârpaci. Fără a susţine că există o implicare a procuroarei în acest caz, ea s-a făcut remarcată prin limbajul folosit în discuţia cu ziariştii. „Ce am eu treabă cu Ionelaş, fraţilor, trai-v-ar sfinţii! Ce am eu treabă cu omul ăsta?... Mă, tot o daţi întruna ca ne­bunii! V-am mai spus şi am repetat, Bot Mălin (jurnalist – n.r.), care mă tot muşcă de fund. Domnule, n-am nici o treabă cu Ionelaş. Nu l-am avut în viaţa mea. Toată lumea l-a avut în do­sare cu imobiliare. Veniţi peste mi­ne cu Pampi, cine dracu e Pampi?”. Ul­terior, Carmen Martinov, procuror la DIICOT Timiş, a ajuns în atenţia Inspecţiei Judiciare a Consiliului Su­perior al Magistraturii după ce a fo­lo­sit un limbaj ne­ci­vili­zat când i s-a cerut punctul de vedere în legătură cu rezultatul unei anchete din trecut, care îl viza pe Ionelaş Cârpaci.

Cristina Vasilescu, consi­li­er juridic la Primăria Timişoara şi Costeş Măndoiu, fost angajat de la Direcţia Fiscală a aceleiaşi primării. 

sursa: jurnalul.ro

Notă Lupta NS: Am intervenit în text doar pentru a elimina termenul de "rom", care este creat special pentru a crea confuzie între ţigani şi români şi pentru a reabilita istoria ruşinoasă a unei populaţii ale cărei obiceiuri infracţionale rămân o permanenţă a existenţei sale. Întelegem motivele pentru care autorul articolului a ales să folosească şi termenul de "rom" pentru a descrie acestă populaţie şi merită tot respectul pentru conţinutul articolelor sale în care a dezvăluit afacerile mafiei imobiliare.