Conditiile draconice impuse de Fondul Monetar International guvernului de la Bucuresti au dus la taierea salariilor din sectorul public cu 25%, o masura mai dura decat in orice alta tara. Premierul Romaniei Emil Boc si-a dat demisia iar fortele anti-reforma au luat avant. Rigoarea excesiva ceruta de Fond ar putea provoca daune pe termen lung, scriu analistii Reuters Martin Hutchinson si Christopher Swann intr-un material de opinie intitulat "Abordarea dura a FMI poate fi un dezastru pentru Romania" publicat pe blogul agentiei.
Cei doi incep prin a preciza ca institutia financiara a incercat sa isi cosmetizeze reputatia de temut. Seful FMI, Christine Lagarde, a argumentat ca Fondul ar trebui sa fie mai putin dur, recunoscand ca "o consolidare prea rapida a bugetelor poate afecta redresarea si poate inrautati perspectivele pietei muncii".
Din pacate, scriu analistii Reuters, tratamentul pe care Fondul l-a aplicat Romaniei "se ridica la nivelul reputatiei vechi de vampir". Creditorul a cerut desfiintarea a 100.000 de locuri de munca, taieri salariale mari si majorarea TVA, masuri care au afectat direct populatia saraca.
"Astfel de masuri dure s-ar putea dovedi contrare intereselor tarii. Intarind fortele politice anti-reforma, FMI ar putea ajunge sa indeparteze Romania de la strategiile pe care le incurajeaza", scriu cei doi analisti.Din punctul de vedere al analistior, Romania nu are nevoie de masuri extreme pentru ca desi deficitul de cont curent a ajuns la 14,5% din PIB in 2007 (mai putin decat in Letonia, Bulgaria si Estonia), problema a fost corectata cu o depreciere de 30% a leului, in perioada 2007-2009. In plus, cheltuielile publice, de 36% din PIB, nu pot fi considerate excesive.
"Politica dura de austeritate fiscala nu reuseste sa adreseze chestiunea coruptiei endemice si alte probleme economice structural, care contribuie la mentinerea PIB-ului pe cap de locuitor pe penultimul loc in Uniunea Europeana. FMI ar putea ajuta tara sa rezolve mostenirea ingrozitoare a regimului Ceausescu. In schimb, severitatea lui risca sa submineze democratia fragila a Romaniei, iar protestele de strada au contribuit la caderea guvernului", considera Martin Hutchinson si Christopher Swann.
Felul in care agentia financiara trateaza Romania aduce in discutie posibilitatea existentei unui dublu standard, explica autorii dand ca exemple tari precum Irlanda si Portugalia, care, argumenteaza ei, au beneficiat de termeni mai toleranti in acordurile de sprijin financiar. Fondul i-a cerut Irlandei sa reduca salariile angajaţilor publici cu 10% şi sa diminueze numarul lor cu 8.000 iar Portugaliei sa micsoreze salariile cu 5%.
"Cand FMI a imprumutat statele mai bogate, conditiile sale au fost mai usoare. Pentru ca Fondul sa isi indeplineasca cu succes misiunea, ar putea fi nevoit sa ofere clientilor mai saraci un tratament similar", incheie autorii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”