„Tintin în Congo” a scăpat de cenzură. Doar în Belgia!...

Vineri, un tribunal belgian a refuzat să interzică vânzarea desenelor animate „Tintin în Congo”, respingând argumentele unui individ congolez care pretinde că în cartea respectivă abundă stereotipurile rasiste despre africani.

Tribunalul din Bruxelles a motivat în decizie că legea anti-rasism se aplică numai în cazul în care există intenția de a discrimina pe cineva, a declarat Ahmed L'Hedim, avocatul lui Bienvenu Mbutu Mondondo - congolezul care s-a străduit să îl scoată pe Tintin de pe rafturile librăriilor belgiene.

"Este o carte de benzi desenate rasiste, care celebrează colonialismul şi supremaţia rasei albe asupra rasei neagre", a spus Mbutu anul trecut.

Procesul durează din anul 2007, timp în care Bienvenu Mbutu Mondondo a încercat să obțină cenzurarea cărții sau „măcar” o notă de avertisment pe coperta cărții de desene animate care să precizeze că a fost scrisă în altă epocă și conține stereotipuri rasiste, fiind catalogată ca „literatură pentru adulți” și interzisă cititorilor sub 16 ani. Ambele cereri au fost respinse, dar Mbutu nu se lasă. Avocații săi au declarat că vor face recurs chiar luni.

Reprezentanții editurii franceze Casterman și ai firmei belgiene Moulinsart, cea care deține drepturile asupra francizei Tintin au declarat că au primit decizia „cu mare satisfacție”. Alături de ei sărbătoresc milioane de fani ai jurnalistului Tintin și ai cățelului Milou, parteneri în seria de benzi desenate de Hergé, pe numele său adevărat Georges Remi (1907-1983).

Pe această temă: Tintin în Congo - o controversă

În 1930, Hergé își conduce personajul într-o aventură în Congo (a doua carte după Les Aventures de Tintin, reporter du „Petit Vingtième”, au pays des Soviets), iar în ediția din 1946 elimină toate referințele despre Congo, colonie belgiană, renunță la o scenă în care Tintin dinamitează un rinocer, redesenează casete întregi.

În ciuda acestor schimbări, Hergé este acuzat în continuare de rasism, pentru că oamenii din Congo sunt portretizați în stereotipuri, stupizi și infantili. Specialiștii susțin că punctul de vedere al lui Hergé nu este unul rasist, ci reflectă doar o privire superioară și, cumva, naivă, ținând cont de contextul istoric al anilor ’30-’40.

În 2007, un student congolez din Belgia intentează un proces, susținând că volumul este o insultă la adresa poporului congolez, și cere retragerea definitivă a volumului din librării.

În SUA, tot în 2007, biblioteca publică Brooklyn mută volumul într-un lot special de 700 de cărți rare pentru copii, la care accesul se face doar pe bază de programare.

Și încă o dovadă că sminteala corectitudinii politice a atins un nivel grotesc, iată că, în noiembrie 2011, în Marea Britanie, rețeaua de librării Waterstones retrage volumul de pe rafturile dedicate cărților pentru copii, iar editura Egmont decide să acopere volumul cu o bandă protectoare care avertizează cititorul asupra conținutului, iar un text introductiv explică contextul istoric în care este plasată povestea.

Citește și "Îl acuz pe Tintin de rasism"