Descoperire istorică pe autostrada Sibiu-Orăştie: Arheologii au găsit un fragment ceramic ce ar putea dovedi existenţa scrierii în neoliticul timpuriu

Un fragment ceramic inscripţionat cu simboluri necunoscute, ce ar putea dovedi existenţa scrisului în neoliticul timpuriu, a fost descoperit de arheologi pe şantierul autostrăzii Sibiu-Orăştie, la nord de Miercurea Sibiului, a anunţat, miercuri, directorul Muzeului Naţional Brukenthal, Sabin Luca.

Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, instituţie care a coordonat lucrările de cercetare arheologică pe traseul autostrăzii Sibiu - Orăştie - lotul 3, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un fragment ceramic descoperit într-un complex de locuinţe datate de dinainte de anul 6.000 i. Hr.

Mai aproape de adevăr. Cercetare fără precedent în Munţii Orăştiei

Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.

Cel mai mare proiect de cercetare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei va fi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Programul se va întinde pe durata a patru ani şi este cel mai important de până acum care vizează cetăţile dacice. Practic, aria de cercetare care va fi acoperită de arheologi vizează capitalele regatelor lui Decebal şi Burebista.

Proiectul de cercetare a fost lansat în contextul în care opinia publică manifestă un interes enorm faţă de istoria dacilor, dar şi în contextul în care tot felul de pasionaţi, de la ingineri la stomatologi ori la foşti ofiţeri de Armată ori de Securitate, agită tot felul de teorii aberante, cum ar fi cea potrivit căreia dacii ar fi fost strămoşii romanilor. Cercetarea arheologică ar urma să sporească în mod considerabil cunoştinţele despre complexul cetăţilor dacice.

DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ LA SUCEAVA. A fost găsit mormântul unui războinic din urmă cu 4.000 de ani

Studenţii din anii I şi II de la specialităţile istorie şi muzeologie ale Facultăţii de Istorie - Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava au făcut descoperirea vieţii lor la marginea satului Costâna, decopertând un mormânt tumular vechi de aproape 4000 de ani care ar fi aparţinut unui războinic.

Asta, după ce chiar la suprafaţă, „la prima pană de hârleţ”, s-a găsit un topor de piatră găurit.

Potrivit conf. univ. dr. Dumitru Boghian, cel care a coordonat echipa de arhelogi, decopertarea mormântului a durat trei săptămâni.

Tărtăria: Descoperire arheologică excepțională, din epoca fierului, pe traseul autostrăzii Orăștie - Sibiu

Un depozit de piese de bronz si fier, datand din perioada epocii fierului, a fost descoperit pe traseul autostrazii Orastie - Sibiu, a anuntat duminica Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI). 

"In cadrul sitului 7 (km 14+100-km 14+500), identificat si sub denumirea Tartaria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz si fier datand din perioada epocii fierului (sec. IX-VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz si fier (podoabe, arme si piese de harnasament), depuse intr-un vas ceramic", se arata intr-un comunicat al institutiei, citat de agentia Mediafax. 

MTI mentioneaza ca este pentru prima data cand un depozit de acest tip si datat in epoca fierului a fost gasit in contextul unei cercetari arheologice, nefiind o descoperire intamplatoare. 

Ce se ascunde sub asfaltul Timişoarei: resturi de fortificaţii austriece şi ale oraşului medieval

Timișoara a obţinut bani europeni pentru modernizarea zonei Cetate. Arheologii se aşteapă la descoperiri spectaculoase. Prin acest proiect se vor moderniza patru pieţe, inclusiv Piaţa Unirii, şi 10 străzi.

Dacă licitaţiile pentru desemnarea constructorului care va reamenaja centrul Timişoarei se vor desfăşura conform planului, şantierul va fi deschis în luna iunie a acestui an. Mai multe străzi şi pieţe vor fi sparte pentru a fi modernizate. Reprezentanţii Primăriei Timişoara au atras atenţia încă de la început că se lucrează pe un teren „minat”, fiind vorba de o zonă încărcată de istorie.

Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa

O frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini şi studenţi, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în prezent resurse proprii.

În capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din judeţul Hunedoara, o echipă de arheologi români îşi desfăşoară cercetările cu ajutorul studenţilor voluntari din Statele Unite, Anglia, Franţa şi România.

Coordonaţi de echipa de arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar care a trăit în secolul al II-lea.

"Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereţii unei camere din locuinţa unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiţi de frescă, şi ea a fost acoperită de o altă tencuială şi aşa s-a conservat. În mod sigur e locuinţa unui demnitar deoarece avea aducţiune la apă, nu oricine în vremurile acelea îşi permitea acest lux", a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

Ce nu spune Biblia despre lupta dintre David şi Goliat

Arheologii din sudul Israelului au făcut o "descoperire majoră", care pune într-o lumină diferită Biblia, scrie Fox News. Este vorba despre o metropolă veche de 3.000 de ani, locuită de filisteni, portretizaţi în Biblie drept cei mai aprigi duşmani ai evreilor. Printre aceştia, se număra şi uriaşul Goliat, învins de regele David după ce a fost pus la pământ cu ajutorul unei praştii.

Aren Maeir, arheologul care s-a ocupat de săpături, a declarat că mai bine de 100 de oameni din întreaga lume lucrează de peste 15 ani la dezgroparea relicvelor din Israel. "Când am deschis cel de-al cincisprezecelea sit, am găsit multe dovezi despre o cultură foarte prosperă şi interesantă. Dacă citeşti Biblia, rămâi cu impresia că filistenii erau doar nişte barbari. Dar, de fapt, reprezintă o cultură foarte sofisticată, uneori mai sofisticată decât a evreilor", a precizat Maeir.

Arheologul-şef a explicat şi de ce filistenii sunt prezentaţi negativ în Biblie. "Biblia este un text religios, ideologic, scris de evrei. Astfel, e normal ca filistenii să fie prezentaţi într-o manieră subiectivă. Noi (n.r. echipa de arheologi) am vrut să aflăm cum trăiau filistenii zi de zi şi să înţelegem adevărul din spatele descrierii lor din Biblie", a explicat Maeir.

Tutankamon de România: mormânt de 4.500 de ani, descoperit în Prahova

La Ariceştii Rahtivani, în Prahova, a fost scos la lumină un schelet cu o vechime de aproximativ 4.500 de ani, mai „bătrân“ cu 12 secole decât mumia lui Tutankamon, celebrul faraon al Egiptului. Găsit într-un mormânt cu un diametru de 50 de metri, scheletul aparţine unei persoane cu un rol important în comunitatea din care făcea parte, susţin arheologii.

După trei săptămâni în care au excavat zeci de tone de pământ şi au periat cu migală osemintele scheletului, arheologii de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova au avut bucuria să se afle în faţa uneia dintre cele mai mari descoperiri din ultima sută de ani din judeţ.

„Din fericire, în acest caz a fost respectată legea, iar administratorii firmei care investesc în exploatarea de agregate minerale în zonă ne-au chemat să facem investigaţiile arheologice necesare", ne-a spus Alin Frânculeasa, şeful Secţiei de Arheologie din cadrul muzeului şi cel care a lucrat efectiv la salvarea scheletului.

Mormântul, vechi de 4.500 de ani, era sub o movilă de aproximativ trei metri înălţime şi 50 de metri în diametru, iar un astfel de monument funerar nu putea fi ridicat decât pentru persoane importante în comunitate.

Expoziţie: Descoperiri arheologice din Germania

În cadrul seriei de evenimente Café Kultour 2011, Centrul Cultural German Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași organizează expoziția de fotografie „Descoperiri arheologice din Germania”, în perioada 11 aprilie – 8 mai 2011, la Muzeul Unirii.

Expoziția prezintă în imagini piese de excepție rezultate în urma cercetărilor arheologice efectuate în spațiul german, descoperirile fiind datate din paleolitic până în perioada migrațiilor Printre acestea, menționăm celebrul disc ceresc de la Nebra din secolul al XVII-lea î.Hr., al cărui cod astronomic secret încă nu a fost elucidat, celebra pălărie de aur de la Schifferstadt, precum și tezaurul din aur de la Eberswalde (secolul 9 î.Hr.). Manifestarea documentează trecutul celtic și germanic al teritoriului Germaniei, contactul cu Roma precum și alte faze importante ale istoriei pe care doar descoperirile arheologice le pot dezvălui.

Sursa: isciv.ro

Descoperire arheologică de senzaţie în Piaţa 700 din Timişoara (Galerie foto)

Lângă Piaţa 700, în locul unde se lucrează la fundatia celui de-al patrulea corp al ansamblului de clădiri de birouri din zonă, s-a descoperit o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei vechii cetăţi medievale a Timişoarei.

Cercetările arheologice de salvare din zona fostei fabrici Modatim din Piaţa 700 – demarate de către arheologii Muzeului Banatului din Timişoara la începutul lunii aprilie – au suprins o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei.

“Deosebit de interesantă a fost descoperirea sistemului de amenajare a fundaţiei, care a fost realizată din piloni masivi (probabil de stejar), înfipţi în solul mlăştinos. Pilonii sprijineau grinzi rectangulare de aprox 20-30 cm, a căror dispunere forma un carou de 1,40 x 0,70 m. Interiorul acestor carouri a fost umplutut cu cărămizi întregi, dispuse în cant şi în plan. Analizele dendrocronologice vor identifica speciile de copac şi vârsta la care aceştia au fost tăiaţi”, declară şeful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Banatului, dr. Alexandru Szentmiklosi.

SRI Timiş şi Poliţia Română au pornit în căutarea comorii lui Attila

Arheologii care lucrează la Corneşti, unde s-a descoperit cea mai mare fortificaţie medievală din Europa, au avut parte de o vizită neaşteptată. Şantierul a fost verificat de poliţişti şi ofiţeri SRI, susţine un martor ocular.

"Au venit cei de la SRI să se intereseze de tezaurul lui Attila. Se ştie că regele hunilor a fost îngropat cu o avere impresionantă, dar nu s-a descoperit niciodată locul. Legenda spune că oamenii care l-au îngropat au fost omorâţi să nu se afle niciodată locul", a spus un martor ocular care a dorit să îi fie protejată identitatea.

Poliţia a pus întrebări

Dacii de la capatul lumii

Urme "romanesti" in Marea Britanie

Zidul lui Hadrian

In Northumbria ai senzatia c-ai ajuns la capatul lumii. Un zid urias, de peste 100 de kilometri, taie insula Marii Britanii in doua, despartind Scotia de Anglia. Construit la marginea de nord a Imperiului roman, pavaza impotriva barbarilor, zidul lui Hadrian trebuie sa fie aproape. Ii presimti puterea si maiestatea. Parca intreg relieful se schimba inainte de intalnirea cu Marele Zid. Asezarile omenesti devin tot mai putine, mai mici.

Cea mai mare colectie de fosile din Epoca de Gheata, descoperita sub o parcare din centrul orasului Los Angeles

Oamenii de stiinta au descoperit cel mai mare depozit de fosile din epoca glaciara a pleistocenului sub o parcare din centrul orasului american Los Angeles, langa celebrul sit paleontologic La Brea Tar Pits, relateaza "The Guardian", citand informatiile aparute in "Los Angeles Times".

Printre cadourile acestui adevarat "Craciun paleontologic", dupa cum l-a descris unul dintre cercetatori, se numara un schelet aproape intact de mamut, un craniu de leu american, oasele unui tigru cu dinti-sabie, unor lupi, bizoni, cai, sau lenesi de pamant. Studiul a fost denumit "Proiectul 23", intrucat cercetatorii au avut nevoie de 23 de cutii pentru a impacheta toate aceste fosile.

Cercetatorii au descoperit cele 16 depozite cu in 2006 si au inceput sa le examineze in vara anului trecut. O astfel de descoperire are in mod normal nevoie de ani intregi pentru excavare, insa termenul limita stabilit pentru construirea unei parcari subterane pentru muzeul de arta de peste drum, i-a obligat pe cercetatori sa stranga rapid fosilele in cutii si sa le mute folosind o macara. "Stiam ca o sa dam peste niste fosile, dar nu ne asteptam sa fie atat de multe. Este o cantitate si o calitate absolut remarcabila", a declarat paleontologul Robin Turner, precizand ca fosilele au fost descoperite la trei metri sub pamant. Eroul incontestabil al spectaculoasei colectii este mamutul columbian poreclit Zed, care a murit la varsta de 47-49 de ani. Potrivit rezultatelor analizelor, Zed, care este complet in proportie de 80%, suferea de artrita si avea cateva coaste rupte si vindecate - ceea ce indica faptul ca mamutul a fost grav ranit in timpul vietii. "Se pare ca Zed a dus o viata destul de grea", a remarcat unul dintre paleontologi pe blogul sau. Fosilele mai mici, precum cele de broasca testoasa, melci, scoici, pesti sau chiar insecte, au insa pentru cercetatori o valoare la fel de mare. "Aceste mici fosile ne ofera o imagine detaliata asupra vietii de acum 10.000 - 40.000 de ani din bazinul Los Angeles", a explicat John Harris, directorul muzeului Page, unde urmeaza sa fie expuse toate aceste adevarate comori paleontologice. Sursa: Ziua.ro

Imbratisati de 4.600 de ani!

Intr-un mormant neolitic din Germania au fost descoperite ramasitele uneia dintre primele familii nucleare

Arheologii au descoperit intr-un mormant neolitic din centrul Germaniei prima dovada ca oamenii traiau impreuna ca familie. Mormantul, vechi de 4.600 de ani, contine ramasitele unui barbat, ale unei femei si a doi baieti, iar testele ADN atesta faptul ca era vorba de un tata, o mama si de copii lor, au explicat cercetatorii in editia de marti a revistei "Proceedings of the National Academy of Sciences". "Unitatea lor in moarte sugereaza unitatea lor in viata", au declarat cercetatorii pentru prestigioasa revista stiintifica, facand referire la faptul ca cei patru membri ai familiei, care, dupa toate probabilitatile, au cazut victime unui atac violent, au fost inmormantati astfel incat par sa se imbratiseze. Mama avea o varsta cuprinsa intre 35 si 50 de ani, fiind batrana pentru acele vremuri. Ea a fost ingropata fata in fata cu sotul ei, in varsta de 40-60 de ani. Cei doi baieti aveau patru si respectiv opt ani. In timp ce uneltele din epoca de piatra au fost indelung studiate, cercetatorii dispun in schimb de putine date cu privire la relatiile sociale din acele vremuri, iar in mormintele neolitice datand dintr-o perioada anterioara erau ingropate la gramada sute de schelete, oferind prea putie indicii in acest sens, noteaza AP. "Stabilind legaturile genetice dintre cei doi adulti si cei doi copii inmormantati impreuna in acelasi mormant, am putut stabili prezenta familiei nucleare clasice in contextul preistoric al Europei Centrale-din cate stim noi, cea mai veche dovada genetica de pana acum", a declarat Wolfgang Haak, de la Universitatea din Adelaide, Australia. Cercetatorii au studiat nu mai putin de patru morminte multiple in Eulau, Sachsen-Anhalt, datand in aceeasi perioada. Toate mormintele contin adulti si copii inmormantati cu grija fata in fata. Multe dintre schelete poarta urmele unor rani, sugerand ca cei inmormantati aici au murit in urma unor atacuri violente, venite probabil, din partea unui trib rival. Cercetatorii sunt de parere ca, dupa incetarea atacului, supravietuitorii raidului s-au intors pentru a-si ingropa mortii. Cercetatorii au analizat si nivelul de strontiu din dantura scheletelor, acesta reprezentand un important indiciu cu privire la locul in care a crescut cineva. Astfel, ei au putut constata ca femeile cresteau in alte regiuni decat barbatii si copii lor. Acest fapt sugereaza ca, pentru a se evita endogamia si pentru a consolida totodata relatiile cu alte comunitati, casatoriile se incheiau intre persoane apartinand unor grupuri diferite, a explicat Alistair Pike, sefa departamentului de arheologie al Universitatii din Bristol. Din Ziua online

Scriere a unei civilizatii necunoscute descoperita in pesterile din Muntii Buzaului

Arheologii de la Muzeul Judetean Buzau au descoperit in zona asezarilor rupestre din Muntii Buzaului o piatra gigant inscriptionata cu semne apartinand unei civilizatii necunoscute. "Piatra insemnata", dupa cum a fost numita, are forma unei ciuperci si se afla la Brotari, comuna Colti, locul altor celebrele asezari rupestre, Aghaton si Fundul Pesterii, care cuprind simboluri incepand din Epoca Bronzului si pana in perioada crestinismului timpuriu. "Sunt semne absolut ciudate, in forma de triunghi, steluta sau patrat, cu certitudine facute de o fiinta umana, care nu se regasesc in nici o scriere cunoscuta pana la aceasta ora", a declarat directorul Muzeului judetean Buzau, Doina Ciobanu, citat de Agerpres. Piatra insemnata a fost ingropata de arheologi pentru a nu fi distrusa de turisti sau de alti "arheologi" amatori. Scrierea va fi prezentata in luna septembrie istoricilor din intreaga lume cu prilejul Simpozionului International de la Sinferopol, Crimeea, unde sunt invitati si istoricii buzoieni.
ARTICOL PRELUAT DIN ZIUA ONLINE