Soldatul sovietic în acțiune

Berlin – 1945, imediat dupa capitularea Germaniei. Un soldat sovietic “confiscand” bicicleta unei trecatoare. Fotograf necunoscut. Sigur ca da, asta e soarta invinsilor, ar spune unii. Odata cu invadarea Germaniei, armatele Aliatilor le-au adus nemtilor “civilizatia” si “democratizarea”. Si au vazut nemtii imediat pe pielea lor ce inseamna asta. Conform unei dispozitii a comandamentului aliat de ocupatie, puteau face obiectul “rechizitionarii” legale sau abuzive, masinile de cusut, bicicletele, aparatele de radio, gramofoanele si becurile de iluminat (sic!). Dar mai ales ceasurile, atat de dragi mujikului rus. Era doar un mic hatar facut soldatului sovietic, sa nu vina cu mana goala acasa. Si asa fabricile si tehnologia germana, demontate cu grija, luasera deja drumul Americii si Rusiei, prada de razboi. Ba chiar si personalul acestor fabrici, pe post de sclavi ai invingatorilor.

Atrocitățile armatei sovietice: Omoruri şi jafuri la „eliberarea“ Basarabiei.

Ţărani împuşcaţi pentru o vadră de vin; vite, grâne şi alte bunuri furate; femei violate. Sunt doar câteva „fapte de vitejie" comise de ostaşii sovietici în 1944-1945, consemnate în rapoartele NKVD.

Peste câteva zile, o parte din conaţionalii noştri vor sărbători ceea ce ei numesc victoria în „marele război pentru apărarea patriei". Fără a pune în discuţie faptul dacă sintagma este aplicabilă şi în cazul Basarabiei şi fără a diminua rolul Armatei Roşii în cel de-al Doilea Război Mondial, ne propunem să abordăm o altă faţetă a ostaşului sovietic - comportamentul acestuia în teritoriul „eliberat" dintre Prut şi Nistru. Or, imediat ce au păşit pe pământul basarabean, mulţi s-au apucat de omorât şi de jefuit băştinaşii.

Informaţiile despre crimele, tâlhăriile şi jafurile comise de soldaţii sovietici la „eliberarea" Basarabiei au fost ţinute sub şapte lacăte, nefiind accesibile pentru cercetare. În perioada sovietică nici nu putea fi altfel, pentru că asta ar fi ştirbit imaginea „ostaşului eliberator" şi a URSS.

Basarabia: Protestatarii au cerut la Vadul lui Vodă plecarea rămăşiţelor armatei sovietice (video)

Protest cu altercatii pe podul de la Vadul lui Voda. Sute de localnici ai raionului Dubasari au blocat traseul Chisinau-Dubasari, cerand lichidarea posturilor de pacificatori din zona. Altii, insa, au venit sa ceara unire cu Romania si introducerea fortelor NATO pe teritoriul Republicii Moldova. Ca urmare, intre protestatari au aparut altercatii.

De cealalta parte, locuitorii raionului Dubasari spun ca nu vor aderare la NATO. Scandand “Afara, armata rusa”, acestia au cerut autoritatilor retragerea fortelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Organizatorii protestului, printre care presedintele raionului Dubasari, primarul satului Parata, dar si mai multi veterani ai razboiului de pe Nistru au semnat o adresare pe care au trimis-o Guvernului prin intermediul unui reprezentant al executivului, prezent la eveniment. Protestatarii spun ca daca nu le vor fi respectate cerintele, ei vor fi nevoiti sa recurga la lichidarea fortata a posturilor de "pacificatori".

Cum se comportau soldaţii sovietici cu "popoarele eliberate"

De când lumea, soldatul este reputat pentru detestabilele lui moravuri, incluzând jaful, violul, crima, separat sau la un loc. Beţia victoriei, proaspăta amintire a rigorilor disciplinei, până atunci îndurate, a camarazilor căzuţi, clocotitoarea fuziune între instinctul de conservare şi cel vital trezesc fiara în cel încurajat de împrejurări să dispună după plac de semenul său dezarmat.

În România celui de al doilea război mondial, soldatul german a circulat ca aliat – se vorbea de „frăţia de arme”, în cinstea căreia se şi imprimase o seri de timbre filatelice. Prin parcurile publice câte un soldat neamţ, în impecabilă ţinută, întovărăşea sentimental vreo bonă împingând la căruţ, la cofetăria Nestor ofiţeri înmănuşaţi consumau, fiecare, câte un platou de prăjituri, pe când îşi împărtăşeau impresiile negative despre Valahia şi locuitorii ei. Acasă, totul era cartelat. Sosit ca eliberator, soldatul sovietic primise severe ordine să se poarte ca în afişele propagandistice unde, survolat de zboruri de albi porumbei, ridica în braţe prunci dolofani – ai celor tocmai eliberaţi.

Cum mai întotdeauna se întâmplă, realitatea diferea de modelul oficial în cancelarii conceput. Soldatul sovietic respecta ordinul primit câtă vreme n-avea încotro şi până nu se îmbăta. Iar ca să nu se îmbete, nimeni nu-l putea împiedica. În căutare de alcooluri tari nu cunoştea odihna, îi plăceau ceasurile de mână, care încă nu se fabricau în uriaşa sa patrie. Descărca cu uşurinţă arma din dotare – un obicei rămas de pe front -, ucidea cu profesionismul supravieţuitorului. Situaţie în care a lăsat în memoria colectivă românească amintiri dintre cele mai amare.

Peste 1.800 de germani, descoperiti intr-o groapa comuna din Polonia

O groapa comuna unde au fost îngropati circa 1.800 de germani a fost descoperita întâmplator într-un oras din Polonia, a anuntat arheologul Zbigniew Sawicki. Victimele au fost aruncate în groapa comuna din orasul Malbork, fost Marienburg, în primavara anului 1945, când acesta a fost ocupat de Armata Rosie. “Pâna acum, 1.800 de cadavre au fost deshumate”, explica Sawicki. “Persoane de toate vârstele. Toti au fost îngropati dezbracati. Circa 30 dintre acestia au urme de gloante în cranii”, a adaugat arheologul. “În rest, nimic. Nici un obiect, nici o bucata de metal, nici ochelari, inele, nici macar proteze dentare. Nimic care ne-ar putea ajuta sa identificam victimele”, a precizat el. Potrivit ipotezelor arheologilor, multe dintre persoanele respective au murit de frig, de foame sau din cauza bolilor, în timp ce altele ar fi fost omorâte în luptele dintre Armata Rosie si Wehrmacht în acest oras din fosta Prusie de Est. Groapa “dateaza probabil din perioada în care majoritatea germanilor parasisera deja orasul, trecut sub control sovietic”, considera el. Sursa: Gardianul.ro

Filmul “Katyn” nominalizat la Oscar

Un film polonez despre teribilul masacru de la Katyn a fost nominalizat la premiile Academiei Americane de Film, la categoria Film Străin. Cunoscutul regizor Andrzej Wajda, în vârstă de 81 de ani, este considerat drept cel mai bun regizor de film din Polonia, fapt confirmat de numeroasele distincţii câştigate.
În 1939, Germania şi Uniunea Sovietică şi-au unit forţele, invadând împreună Polonia. După cum şi Germania va descoperi mai târziu, lupta pe două fronturi este extrem de dificilă, Polonia fiind cucerită rapid. Invazia a declanşat cel de-al Doilea Război Mondial, dar, cu toate că germanii au fost alungaţi din Polonia, Anglia şi S.U.A. au abandonat această ţară lui Stalin, în 1945. Polonia a rămas sub dominaţia comunistă până în 1989, eliberându-se în urma unui efort care a dus în final la căderea Uniunii Sovietice.
Una din strategiile de consolidare a puterii folosite de sovietici era lichidarea conducerii naţiunilor vizate. În urma invaziei, comuniştii au arestat mii de ofiţeri polonezi, precum şi artişti şi intelectuali. În pădurea Katyn, în Rusia, precum şi în lagărele de concentrare sovietice, cel puţin 22000 de polonezi au fost masacraţi. Vina lor, conform propagandei comuniste, era de a fi „agenţi de informaţii, jandarmi, spioni, sabotori, proprietari de pământ, proprietari de fabrici, preoţi şi funcţionari”.
Când germanii şi-au atacat foştii aliaţi, au descoperit gropile comune de la Katyn şi au încercat să utilizeze acest lucru în scopuri propagandistice. În ciuda confirmării din surse neutre, sovieticii au negat orice implicare, aruncând vina masacrului asupra germanilor. Aceasta a fost versiunea oficială până la căderea U.R.S.S., când cercetări efectuate de ruşi şi polonezi a dovedit clar faptul că masacrul a fost înfăptuit de comunişti.
Deoarece evreii au monopolul asupra suferinţelor îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Katyn e puţin cunoscut în afara Poloniei. Faptul că, în timpul războiului, polonezii au fost victime ale ruşilor şi germanilor este adesea ridiculizat, aceştia fiind categorisiţi ca „antisemiţi” şi văzuţi ca parţial vinovaţi de suferinţele evreilor. Eforturile post-belice de prevenire a acaparării puterii de către comunişti sunt considerate ca fiind de fapt „pogromuri”. Încercările de atragere a atenţiei asupra masacrului de la Katyn sunt catalogate ca fiind „pro Naziste”, acuzaţie de altfel scandaloasă, dat fiind faptul că Germania a colaborat cu U.R.S.S. la invadarea Poloniei.
Filmul lui Andrzej Wajda este inspirat de scrisorile şi jurnalele descoperite la locul masacrului. Printre victime s-a numărat şi tatăl regizorului. Un premiu pentru „Katyn” ar ajuta la aducerea în prim plan a uneia din cele mai groaznice crime din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, până acum mascată prin minciuni şi ignoranţă.
Aceasta este cea de-a doua ştire importantă despre filmele poloneze. În decembrie s-a anunţat că Mel Gibson intenţionează să apară într-un film despre eroul polonez Ian Sobieski, care i-a înfrânt pe turci la porţile Vienei în 1683, astfel salvând Europa. Acest film se doreşte a fi o prezentare grandioasă a unuia din cele mai importante evenimente din istoria Europei, fiind totodată şi cel mai scump film polonez de până în prezent.(SURSA)