EVZ dezvăluie cum merg mână-n mână Masoneria, politica şi afacerile cu statul, în România. Masoneria, afacerile şi politica românească interferează, ultimele două, la vedere. În umbră, discreţi, stau „fraţii masoni“, conducătorii lor, „venerabilii“, „maeştrii“, şi lojile cu denumiri care oscilează între misterios şi caraghios. „Evenimentul zilei“ este primul ziar din România care vi-i prezintă pe câţiva dintre masonii candidaţi la parlament, cu nume, prenume, lojă şi colegiu electoral, fără discriminări de orientare ideologică. Politicieni masoni găsim şi la stânga, şi la dreapta. A scrie despre Masoneria românească de azi înseamnă, de fapt, a radiografia personalităţi-cheie din mediul de afaceri, din aparatul guvernamental şi din instituţiile de apărare.
Cei mai mulţi sunt aduşi la acelaşi numitor nu doar de aplecarea spre ritualurile din loji, ci şi de afaceri cu statul, influenţă politică şi economică. Masoniicandidaţi arată şi evoluţia complicată a Ordinului secret care s-a deplasat de la Goethe şi Voltaire la Fleacă şi Prigoană.
„Apartenenţa lor la Masonerie este irelevantă pentru electorat. Cei care candidează la demnităţi publice trebuie votaţi în funcţie de programele lor, competenţe şi pregătire“, a declarat, pentru EVZ, Eugen-Ovidiu Chirovici, marele maestru al Marii Loji Naţionale din România - organizaţia care include cele mai puternice loji masonice din spaţiul mioritic.
În lume, prejudecăţile publice care atribuie Masoneriei puteri mondiale oculte şi influenţe sociale nefaste se îmbină permanent cu teorii politice în care Ordinul se laudă cu apariţia Uniunii Europene, a Statelor Unite sau a revoluţ iilor de la 1848. Echerul, compasul şi piramida sunt cele mai cunoscute simboluri masonice. Ce se ascunde în spatele ideilor preconcepute rămâne, în general, un mister.
Evident este doar că, în România, Masoneria are nuanţe mai pestriţe ca oriunde. În lojile dâmboviţene se regăsesc laolaltă personaje controversate, afacerişti penali, procurori DNA şi militari, înalţi ofiţeri activi de informaţii şi politicieni de frunte.
(...)
Silviu Prigoana:
Întrebat dacă mai este sau nu francmason, Silviu Prigoană ne face o comparaţie sugestivă: „Un om care a fost ministru sau ambasador nu poate fi apelat niciodată «domnule pensionar»! Omul acela rămâne «domnule ministru» pe viaţă!“.
EUGEN BĂDĂLAN
„Eu zic să păstrăm discreţia“Fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul (r)
se eschivează când vine vorba despre apartenenţa sa la mişcarea masonică. El candidează, din partea PDL, la Camera Deputaţilor în Colegiul 2 Brăila. Bădălan invocă discreţia, unul dintre principiile de bază ale MLNR, atunci când e întrebat de cât timp a primit lumina masonică. Mai mult nu vrea să comenteze.
„Nu cred că pot să vă dau detalii. Nu ştiu dacă ştiţi, dar Masoneria e o organizaţie discretă. Eu zic să păstrăm această discreţie“, spune Bădălan şi încheie discuţia râzând. Apartenenţa la Masonerie a generalului (r) se suprapune cu recenta sa carieră politică, dar şi cu ultima perioadă a celei militare. După ce, în 2006, a renunţat la şefia Marelui Stat Major şi a trecut în rezervă, „s-a înregimentat“ în PDL. Prima ţintă - fotoliul de primar al Brăilei - s-a soldat cu un eşec. Duminică trece din nou prin emoţiile unui scrutin electoral, în cursa pentru un loc în Camera Deputaţilor. În acelaşi timp este profesor universitar şi, din 2006, se află în vizorul DNA, în dosarul „Tofan“. Procurorii anticorupţie îl acuză de abuz în serviciu contra intereselor publice, acuzaţii pe care Bădălan le respinge.
Cititi intregul material in Ziarul Evenimentul Zilei
