Străinii ne cumpăra țara la hectar, în timp ce maghiarii fac închisoare dacă vând teren agricol altora decât indigenilor

Capital a relatat cu scurt timp în urmă că investitorii străini și-au amintit de ”grânarul Europei” și au luat cu asalt piața locală a terenurilor agricole, prin intermediul firmelor pe care le dețin. Iar acest lucru este valabil încă doi ani, pentru că potrivit tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa ar urma să se liberalizeze începând cu 2014.

În același timp, vecinii maghiari au schimbat codul penal și pedepsesc cu cinci ani de închisoare orice persoană care vinde teren agricol străinilor. Ieri, secretarul de stat în ministerul ungur al dezvoltării regionale, Gyula Budai, a declarat că maghiarii despre care se constată că sunt implicați în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibili de până la 5 ani de închisoare.

Fuia se răzgândește: Pământul trebuie să ramână în mâna românilor

Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a declarat vineri, la doar doua zile dupa ce spunea ca nu sunt sanse de blocare dupa 2013 a vanzarii terenurilor catre straini, ca pamantul trebuie sa ramana in mana romanilor si ca MADR incearca sa modifice tratatul de aderare la UE.

"Vreau sa fie foarte clar mesajul meu ca ministru. Pamantul trebuie sa ramana in mana romanilor, pentru a fi lucrat de romani si in interesul economiei nationale. Avand in vedere situatia tratatului de aderare, expertii din ministerul Agriculturii studiaza optiuni la ora actuala pentru a mentine terenul, in limita posibilului, in exloatarea fermierilor romani", a spus Fuia, citat de Mediafax.

Pamântul românesc înstrăinat. În judeţul Timiş, 50% din pământul ţării este în posesia străinilor, majoritatea italieni.

Fără sprijin de la stat, fermierii români au început să vândă masiv terenul agricol pe care îl deţin. Aşa am ajuns să înstrăinăm un milion de hectare din pământul fertil al României. Occidentul nu vinde nimic şi asta pentru că este o problemă de securitate naţională. La noi, acest lucru nu preocupă pe nimeni.

Baconschi: Ar trebui îngrădit dreptul străinilor de a cumpăra pământ în România

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, îşi menţine poziţia critică faţă de situaţia terenurilor agricole din România şi, nemulţumit că "mulţi cetăţeni străini au cumpărat cu nemiluita" pământ pentru speculaţii imobiliare, spune că ar trebui "îngrădite" aceste abuzuri.

"Încă mai avem un număr scandalos de mare de hectare nelucrate, în pârloagă, cum se spune, şi e bine nu numai să le introducem în circuitul productiv, agricol, dar şi să le menţinem regimul de proprietate, ca ele să nu fie înstrăinate. Ştiţi foarte bine că în ultimii 15 ani, pământul, fiind ieftin, mulţi cetăţeni străini au cumpărat cu nemiluita, nu l-au folosit neapărat pentru agricultură sau pentru biomasă sau pentru alte scopuri, cât de cât lucrative, ci pentru speculaţii, de obicei, mobiliare legate sau nu de traseul unor autostrăzi. Ei, acest lucru trebuie, după mine, îngrădit", a declarat ministrul, marţi, într-o emisiune la RRA.

România înstrăinată până la ultima bucată: Perimetrul Neptun, concesionat OMV Petrom şi Exxon înca 5 ani!

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri Hotararea initiata de Ministerul Economiei privind prelungirea cu 5 ani a perioadei de explorare a acordului de concesiune pentru perimetrul XIX-Neptun din Marea Neagra catre OMV Petrom si Exxon, a declarat, miercuri seara, premierul Emil Boc, intr-o conferinta de presa la Palatul Victoria.

"Astazi am prelungit cu 5 ani perioada de explorare in cadrul acordului de concesiune incheiat intre ANRM si OMV Petrom si Exxon. Hotararea vizeaza perioada de explorare, nu de exploatare si dezvoltare", a subliniat seful Guvernului.

De asemenea, Dorin Cojocaru, director general in Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, a precizat ca acesta este al doilea act aditional de prelungire a perioadei de explorare la Acordul de concesiune incheiat in anul cu 2000. Astfel, prin aceasta Hotarare se acorda o a doua prelungire de 5 ani pentru perioada de explorare incepand cu anul 2013, dupa ce o prima prelungire de 5 ani la perioada prevazuta initial de 9 ani fusese acordata pentru intervalul 2009-2013.

Exxon si OMV Petrom au prezentat la Cotroceni planurile de exploatare a Marii Neagre

Pământul românesc vândut străinilor a devenit... pârloagă

România „oferă” terenuri agricole la preţuri foarte mici, la nivel mondial

Preţurile mici ale terenurilor şi legislaţia agricolă incertă au înstrăinat o parte din pământul României. Expansiunea investitorilor străini dau motive de îngrijorare autorităţilor.

Lipsa unei legislaţii agricole şi preţurile terenurilor au făcut în ultimii ani din România o adevărată ţintă pentru investitorii străini care vor să-şi dezvolte afacerile în agricultură. Patronatele din acest sector trag un semnal de alarmă şi spun că dacă situaţia va continua, vom rămâne fără fermieri români. Reprezentanţii agricultorilor sunt revoltaţi şi cer autorităţilor să oprească expansiunea agresivă a investitorilor străini.

Baconschi: Mă îngrijorează apetitul unor companii străine pentru pământul ecologic românesc

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, miercuri, că este îngrijorat de apetitul unor companii străine pentru terenul ecologic din România, el spunând că ar trebui mizat pe concesiune şi nu pe înstrăinarea de terenuri.

"Este adevărat - simt eu din discuţii cu mulţi omologi - că este o sete de pământ fertil care se manifestă nu numai dinspre China spre Africa de Nord, dar şi dinspre Golf spre Europa de Sud-Est", a spus Baconschi.

Ministrul a spus că există ţări tehnologizate care au probleme de apă şi hrană şi care vor să investească în producţia agricolă din România.

"Interesul unor mari investitori din statele din zona Golfului pentru cele 4 milioane de hectare de teren ecologic din România este foarte mare. Pe mine mă îngrijorează un pic acest apetit al unor companii neromâneşti pentru pământul românesc. Nu dintr-un naţionalism elementar ci pentru că într-adevăr legislaţia ar trebui să pună nişte bariere. Pământul este încă ieftin, există riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini. Trebuie să fim foarte exigenţi cu ce le cerem, să mergem pe concesiuni mai mult decât pe înstrăinăre de terenuri şi să nu permitem intervenţia capitalului străin astfel încât el să oprească o asociere profesională, regională a fermierilor autohtoni", a spus el.

Pe de altă parte, ministrul a mai spus că în România agricultura este privită în continuare "din perspectiva unor citadini de dată recentă, cu un anumit dispreţ" şi cu convingerea că ea reprezintă trecutul.