Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

vineri, 11 decembrie 2009

Cum suferă ai noştri din Bucovina


În Bucovina de Nord şi raioanele Teceu şi Rahău din Transcarpatia trăieşte cel mai mare număr de etnici români, conform recensămintelor ucrainiene.

Numărul de studenţi români la Universitatea din Cernăuţi a scăzut rapid în perioada sovietică. În 1991-92, ultimul an de conducere sovietică, numărul acestora era de doar 4,44% (434 din 9.769 studenţi în total) . În personalul facultăţilor este evidentă slaba reprezentare a românilor. În acelaşi an universitatea avea 465 profesori ucrainieni (77,1%), 102 ruşi (16,9%), 9 moldoveni (1,4%), 7 români (1,1%), 6 belaruşi (0,9%), etc. Chiar şi după declaraţia de independenţă a Ucrainei, numărul studenţilor români la Universitate a continuat să scadă la numai 3,9% în 1992-93, mult mai puţin decât procentajul populaţiei române din regiune. Din 1997, s-au oferit burse unor studenţi pentru a studia la universităţi din România. În 2001 Alianţa Creştin-Democratică a Românilor din Ucraina a raportat lipsa de posibilităţi a românilor de a studia laCernăuţi în limba lor maternă.


Trebuie făcută observaţia că situaţia este identică şi pentru celelalte minorităţi din Ucraina, iar sistemul de educaţie superioară este în limba ucraineană, majoritatea universităţilor neoferind educaţie nici în limba rusă, deşi limba rusă este limba maternă pentru o parte mai mare a populaţiei din Ucraina.

În acelaşi timp există şcoli cu predare în limba română, de asemenea ziare, canale TV şi radio. Organizaţiile româneşti au reclamat şi faptul că 19 sate locuite de români nu mai beneficiază de şcoli în limba maternă, situaţia lor fiind mai rea decât era sub regimul sovietic.
Cetăţile moldoveneşti din Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (Haliciene, Polono-lituaniene) apoi turce, fără nici-o referinţă la trecutul lor românesc. Satele româneşti din Bugeac au rămas debotezate în ciuda cerinţelor locuitorilor (1991: Adămeşti=Primorske, Păpuşoi=Rascoşne, Gălileşti=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumuşica-Veche=Alexandrivka, Frumuşica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezenţa românească în dreapata Nistrului este redată excluziv ca o ocupaţie străină, nicidecum ca o parte din rădăcinile istorice ale acestor regiuni.

Nu ne luaţi ce avem mai scump!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”