Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

miercuri, 13 ianuarie 2010

Alexandru Bălan : « E uşor să fii român în România, dar e mult mai greu să-ţi păstrezi identitatea românească în afara graniţelor. »

Pe Alexandru Balan l-am cunoscut de curand. Mi-a facut o deosebita placere sa cunosc un roman atat de mandru de identitatea lui nationala si atat de hotarat sa lupte pentru drepturile fratilor lui, oriunde s-ar afla ei. In materialul preluat de pe saitul sprevest.ro (via basarabia91.net) aveti ocazia sa il cunoasteti pe acest admirabil roman. Dar daca veti avea bucuria sa il si intalniti, atunci veti vedea ca nu se poate descrie in cuvinte dragostea lui Alexandru Balan pentru fratii lui romani. O sa il gasiti la nenumarate manifestari culturale romanesti, fie in Serbia sau Romania, ori chiar in strainatate. Mereu cu tricolorul dupa el ... Felicitari pentru tot ceea ce faci frate roman si sa ne vedem cu bine cat de curand! Traiasca romanii uniti!


Alexandru Balan este unul din puţinii români din Serbia care continuă să lupte pentru identitatea românească, chiar dacă politica sârbă faţă de minorităţi a fost tot timpul una ostilă. Are 36 de ani, a absolvit Facultatea de Economie la Westfield College în Londra, s-a reîntors totuşi acasă şi intenţionează în viitorul apropiat să înfiinţeze «Organizaţia Românilor Bănăţeni». E convins că experienţa obţinută în Anglia îi va ajuta să atragă fonduri europene pentru proiecte importante pentru comunitatea românească din Serbia : construirea bisericilor în satele româneşti, restaurarea caselor de cultură etc. Mai multe despre Alexandru, dar şi despre comunitatea românească din Serbia în discuţia ce urmează :

Conform ultimului recensământ, câţi etnici români sunt în Serbia ?
În Serbia trăiesc astăzi 35.000 de români şi 50.000 de vlahi. Noi, românii din Banat ne proclamăm români, iar fraţii noştri din Timoc ca vlahi, dar nu toţi, doar 5000 din cei 35.000 sunt timoceni. Numărul românilor din Banatul sârbesc a scăzut dramatic în ultimele 2 decenii. Din 65.000 câţi eram în 1980 am ramas numai 30.000. Mulţi au emigrat în occident, dar şi mai mulţi români au fost asimilați etnic, fenomen care este inamicul nostru nr.1.
Conform recensământului din 1921, în regatul Iugoslav au trait 230.000 români, majoritatea în Timoc. Dar în 1950 , în Timoc n-a mai rămas nici un român conform recensământului comunist titoist. Toţi au fost înscrişi ca sârbi de către autorităţile mincinoase comuniste. Datele reale arată însă că în Timoc sunt circa 300.000 de români care trăiesc în 155 sate pur româneşti şi 65 de localități mixte. Trăiesc în 3 regiuni acolo, în Timoc, Morava si muntele Homolje. Din păcate, majoritatea românilor au fost asimilați şi se declară astăzi sârbi. Sper că mulţi se vor trezi din somnul cel de moarte până la următorul recensământ şi vom avea peste 100.000 de români (români şi vlahi timoceni).

delegatia
Delegaţia românilor din Banatul sârbesc la Congresul Spiritualităţii Româneşti la Alba Iulia, 2009.
Care e atitudinea autorităţilor de la Belgrad faţă de comunitatea românească ?

Există două politici ale statului sârb. Prima se aplică la noi în Banat, aici  românii au drepturi depline, şcoli, ziare, programe Tv şi biserici în limba română.
A doua politică e în Timoc unde fraţii noştri n-au aproape nici un drept. Autorităţile se tem de renașterea lor naţională fiindcă sunt mulţi. Bănăţenii şi timocenii sunt cea mai mare minoritate din Serbia, mai numeroşi chiar şi decât ungurii, care sunt 290.000 în Backa. Românii timoceni au fost declaraţi cea mai discriminată minoritate din Europa în 2007 la Consiliul Europei.

Cum a fost prima ta întâlnire cu România ?

Prima mea întâlnire cu Romania a fost în 1981(eu fiind născut în 1973) pe timpului lui Ceauşescu. Tatăl meu a lucrat la o firmă în Bucuresti. Pe vremea aceea nici nu ştiam că sunt român, credeam că sunt iugoslav şi că sunt străin în România.

Comunitatea românească din Serbia este ajutată destul de Statul Român?

Avem numai sprijin moral din partea autorităţilor de la Bucureşti, dar nimic concret. Nu avem dreptul la cetăţenia română, fondurile europene le accesăm foarte greu. Nici nu putem spune că autoritățile române s-au zbătut pentru drepturile noastre la Bruxelles şi Strasbourg. Dar trebuie menţionat, în acelaşi timp, că studenţii noştri beneficiază de burse la Universităţile din România, au cămin asigurat, plus o bursă lunară.. Colaborăm mai mult cultural, suntem înfrăţiţi cu mai multe localităţi din România, suntem vizitaţi de ansambluri folclorice din România şi noi, la rândul nostru, mergem la ei. Dar când e vorba de drepturile noastre elementare în Timoc, sprijinul oficial e numai verbal. Concret n-au intervenit  deloc (în afara domnului Cubreacov care s-a zbătut pentru noi la Strasbourg). Se pare că se tem să nu strice frăţia lor falsă cu autorităţile sârbe şi nu vor să-i supere.
Au intervenit o dată când au vrut localităţile sârbe să colonizeze 3000 de ţigani la un sat romanesc şi l-au salvat de distrugere. Dar trebuia să facă acelaşi lucru şi în anii ‘90 când Milosevici a colonizat mii de refugiaţi sârbi peste noi, românii bastinasi de aici, din Banat.

Un mesaj pentru românii de pretutindeni
Un salut călduros pentru toţi românii basarabeni şi pentru toţi românii de pretutindeni. Voi mai bine înţelegeţi problemele noastre decât românii din România fiindcă şi voi aţi trăit sub stăpânirea slavă atâţia ani. E uşor să fii român în România, dar e mult mai greu să-ţi păstrezi identitatea românească în afara graniţelor. Unire, fraţilor basarabeni, să trăiască România Mare în vechile ei hotare!
Oxana GREADCENCO

5 comentarii:

Bănăţanul de strajă spunea...

Tot respectul pentru un asemenea român!! Ar fi bine daca ar fi mai mulţi ca el, atât în ţară cât şi dincolo de hotare.
Salutari din Banatul de Nord, frate Bălan!

DioGene spunea...

De-ar fi mai multi romani ca el. Stiu ca in Serbia si mai ales in Timoc, este jale cu romanii. Trebuie sa facem ceva in porivinta asta. Prea mult o dam cu "prietenia romano-sarba" care se vede ce fel de prietenie este. Noi le dam un loc in parlament la Bucuresti si ei nu ne dau in Timoc nici dreptul la scoala romaneasca si de-abia au scos buldozerele din zidurile bisericii parintelui Boian.

Nuoi nis nuoi spunea...

Buna la totsi, sunt un valah sau cred mai bine spus roumin de la Timoc exact de la Cuprija. Mult timp sunt afara, la noi principal este idenitata, este bine conoscut ca la noi sunt valoare mult lucru, scoala poata max 8 ani poate o meserie mare case tiner casaturit; cultura la noi nu se intelege dupa aia mai putin se ingindesc cind scoala este invatata in sarbeste, 1 sau 2 roumin intro clase de 30 de sarbi, greu se intelegi ca trebuie se nu fii sarb. Roumini din zona Pomoravlje sunt aproape perduti, de o parte nu inteleg, alta ne manipuleaze in tot felur.
Iar ca io cred ca avem sanse pentru ca sarbu intelege ca nu suntem sarbi asa mai zice "jebem vam majku vlasku" sau "jebem vam majku rumunsku" impare reu ca roumini a inteles traductia ca sirbu iubeste rouminu.

Doru de casa spunea...

Salut frate vlah. Stiu cum e departe de casa. Vreau sa iti transmit salutari din Talin, tocmai din Estonia. Traiasca fratii nostri din Timoc! Poate va veni si vremea lor sa aiba un stat liber si independent de asupritorii lor de azi.

Dr.Constantin Burlacu din SUA spunea...

D-le Alexandru Balan, Banatul a fost impartit in mod ilegal in doua de catre monarhia Cohen-Zollern aflata pe tronul Romaniei. Jumatate a fost pastrat in Romania, iar celalta jumatate a fost data ca zestre Serbiei prin castoria intre familile regale care conduceau aceste tari. D'ta este bine sa lupti pentru revenirea Banatului din Serbia la patria mama Romania si atunci soarta grea a romanilor banateni din Serbia se va schimba radical.

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”