Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

marți, 13 aprilie 2010

Băile Herculane: cum ne-am bătut joc de "cea mai frumoasă staţiune a Europei"

De obicei, urmele trecutului înnobilează un loc, îi dau o valoare aparte care îi fascinează pe turişti. La Băile Herculane, nu este deloc aşa. Povestea frumoasă a staţiunii, care îi aducea renumele de "bijuteria turistică de pe Valea Cernei", a fost lăsată în minţile celor care au vizitat staţiunea în urmă cu zeci de ani.

Dar, dacă vine cineva la tine şi îţi spune "Hai la Băile Herculane!", mergi cu el! Natura, chiar dacă omul devine tot mai neprietenos cu ea, a rămas aceeaşi. Traseele montane din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei pornesc la umbra pădurii şi ajung până pe creasta pe alocuri golaşă de sub nori. Totul pare o enormă grădină botanică, plimbarea schimbă foioasele cu coniferele odată ce aerul devine mai rar, iar izvoarele micuţe călătoresc vioi spre Cerna din vale.

Franz Josef, despre Băile Herculane - "cea mai frumoasă de pe continent"

În 1852, împăratul austriac Franz Josef se mândrea cu staţiunea dintre munţi: "Acum, în această vale a Cernei, există cea mai frumoasă staţiune de pe continent", spunea acesta, făcând referire la Băile Herculane. Soţia împăratului, Elisabeta de Wittelsbach, o pasionată de călătorii de-a lungul Europei, avea un apartament superb la Herculane. Turistul de astăzi nu mai are parte de poveştile regale de acum un secol şi jumătate.
Pentru cei care vin în staţiune şi nu au inspiraţia să ia rucsacul în spinare şi să pornească pe munte, în Băile Herculane au rămas doar nişte ruine. Pentru oamenii îndrăgostiţi cândva de Karlovy Vary al României, când revin peste ani, dezamăgirea este chiar mai mare. Hotelurile Decebal, Traian sau Roman par nişte giganţi sleiţi de puteri, batjocoriţi tocmai pentru vârsta lor, necinstită de nicio renovare. Tencuială căzută, geamuri sparte, câini care îşi fac loc să doarmă printre ruine.

Dacă întrebi de bazine termale în mijlocul staţiunii Băile Herculane, lumea te ia drept glumeţ. Acestea sunt deshise doar vara, atunci când la Herculane se strâng suficienţi turişti pentru ca el să fie rentabil. Lângă hotelul Roman, era cândva un bazin termal. Acum, au rămas câteva ziduri de beton, în care se strânge apa caldă ce vine de sub munte.

"Nu mai e nimic cum era"

Tot cândva, aici era un chioşc de la care oamenii îşi puteau cumpără o băutură, un biscuit. S-a dus şi el, parcă înghiţit de Cerna. Dacă nu te nimereşti vara, singurul loc unde te poţi bălăci în apa-minune e la "7 izvoare". Într-o apă puţin peste genunchi, sub un pod, oamenii se îngrămădesc unii în alţii, găsindu-şi toţi locul în acest izvor al tămăduirii.

Ştrandul "7 Izvoare", de la 5-6 kilometri de Băile Herculane, poartă mai mereu lacătul pus la intrare. Oamenii spun că proprietarul terenului şi omul căruia i-a fost concesionat ştrandul nu ajung nicicum la pace. Uneori, când e deschis, ştrandul nu are nimic din mineralele din munte, fiind alimentat cu apă din Cerna.
În staţiune, au răsărit pensiunile, care mărginesc drumul de la gară până la intrarea în Băile Herculane. Oamenii pe care îi întrebi ce ai putea vizita în staţiune dau din umeri. "Nu mai e nimic cum era", spune un localnic, care se oferă să ne cazeze. Oamenii se plimbă pe străzile cariate, îşi fac provizia de apa minerală naturală de la izvorul "la liber" de lângă fostul Cinema şi îşi fac o poză cu statuia lui Hercule, eroul-simbol al Băilor Herculane, sau cu un sequoia uriaş.

Băile Herculane într-un cuvânt - cârpit

Puţine dintre vechile hoteluri au fost renovate. Hotelul Cerna, din mijlocul staţiunii şi Ferdinandul de peste râu sunt singurele care arată decent. Dintre celălalte clădiri din centru, doar cele două biserici, una catolică şi una ortodoxă, au aspect îngrijit. La Ferdinand, o stea dintre cele trei expuse la intrare are altă culoare. Unul dintre angajaţi îi spune altuia, mai şef după vorbă şi port, că steaua cu bucluc ar trebui aşezată la mijloc, să nu zică turiştii că e păcăleală.

Această întâmplare este însă un rezumat, un stop cadru a ceea ce s-a întâmplat în Băile Herculane în ultimii ani. Iar dacă ar fi să alegem un cuvânt, acesta ar fi cârpeală. Drumuri cârpite, turism cârpit, servicii care lasă de dorit, foişoare montane întreţinute cât să nu se prăbuşească, obiective neamenajate şi lăsate prada turistului pângăritor.
Mai multe imagini, in Galeria Foto "Băile Herculane în ruină" sursa: evz.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”