Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

duminică, 10 aprilie 2011

Cui foloseşte noul cod al muncii? Investitorii germani se laudă că jumătate din modificările la Codul Muncii sunt ale lor

Investitorii germani cred ca noul Cod al Muncii este un pas inainte, dar cer solutii in privinta contractelor colec­tive de munca, birocratiei si siste­mului de educatie profesionala. Sindicatele se opun si spera sa blocheze proiectul codului de dialog social.

Christian Weident, avocat la societa­tea de consultanta Stalfort, a afirmat ca jumatate dintre propunerile pe care le-a inaintat in 2010, in numele Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (CCIRG), pentru modificarea Codului Muncii, au fost acceptate de autoritati. „Modificarile satisfac pretentiile celor care vor sa faca disponibilizari in masa
pentru adminis­trarea firmei in conditii dificile”, a declarat Weident intr-o confe­rinta publica desfasurata in Bucuresti, la inceputul acestei saptamani. „Noul Cod al Muncii este un pas bun in directia corecta, dar inca nu am ajuns la capatul drumului”, a declarat Marko Walde, direc­torul general al CCIRG. Noul Cod al Mun­cii, pentru care guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, va intra in vigoare incepand cu 1 mai. Investitorii germani cred insa ca noul Cod este in continuare „prea prietenos” cu angajatii, ca modi­ficarile nu sunt destul de avan­sate. Contractele colective de munca la nivel de ramura au prioritate fata de Codul Muncii, astfel incat acestia doresc o continuare a reformei. Pentru o reforma „completa”, oamenii de afaceri asteapta noua lege a Dialogului Social si reducerea birocratiei din sistemele de asigurari sociale si de pensii.

Georg Geiger, presedintele Geiger Group Romania, spune ca modificarea cea mai relevanta din punctul de vedere al unei firme de constructii este posi­bilitatea de a incheia contracte pe peri­oada determinata, de trei ani, cu drept de prelungire pe inca doi. Geiger a afirmat ca era ideala implementarea siste­mului german al „conturilor de acti­vitate anuala”, in conditiile in care sec­torul constructiilor are un caracter puter­nic sezonier.
Noile termene pentru preaviz, mai corecte

In Germania, lucra­torii din cons­tructii sunt liberi in timpul iernii, iar apoi presteaza munca supli­mentara pentru a compensa. Weident a afirmat ca noua legislatie va da posi­bilitatea unui astfel de sistem. Angaja­torii au optiunea de a acorda zile libere platite angajatilor atunci cand nu este de lucru, iar acest timp poate fi compensat in maximum sase luni. Durata timpului de lucru nu va putea insa sa depaseasca 48 de ore saptamanal, inclusiv cu orele suplimentare care com­penseaza zilele libere acordate ante­rior. Weident i-a avertizat pe oa­menii de afaceri prezenti in sala: „Aten­tie sa nu va plece oamenii in acest interval!”. Heike Künzel, parte­ner la compania de recrutare KM Trust&Partners, spune ca flexibilitatea este cel mai mare avantaj adus de noua legislatie, prin contractele pe perioada determinata si prelungirea perioadei de proba. „Si prelungirea perioadei de preaviz este perceputa drept corecta de ambele parti. Cu vechile termene, nu era timp pentru gasirea unui inlocuitor”, a afirmat Heike Kün­zel.

De asemenea, investitorii germani cau­ta sprijin de la sistemul national de educatie pentru pregatirea profesionala a fortei de munca. Geiger spune ca este de sapte ani in Romania si a remarcat ca aici nu exista conceptul de pregatire pro­fe­sionala. „Am incercat sa initiez programe de pregatire profe­sionala, am cautat par­teneri, am apelat la sprijinul statului si am constatat ca nimic nu e mai bun decat pregatirea in propria firma. Cea mai buna solutie este pregatirea personalului in Germania sau aici, cu instructori din Germania”, a afirmat Geiger.

Sindicatele s-au opus adoptarii noului Cod al Muncii, susti­nand ca noua lege ii face pe lucratori total dependenti de angajatori. Iacob Baciu, presedintele CSDR, a afirmat ca se deschide posibili­tatea de a avea numai zilieri si ca nu se va mai putea discuta despre profesii, ci despre mun­citori.

Guvernul urma sa anunte aseara ca isi angajeaza raspun­derea pe Codul Dialogului Social. Docu­mentul cuprinde Legea patronatelor, Legea sindicatelor, Legea privind con­tractul colectiv de munca, Legea con­flictului de munca si Legea Consiliului Economic si Social. Acesta a fost supus dezbaterii publice in noiem­brie 2010.
Principalele noutati

Perioada de proba: S-au extins perioadele de proba. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile pentru functiile de conducere. Perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

Reducerea temporara a activitatii: In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu scaderea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Concedieri colective: A fost modificata dispozitia legala cu privire la restrictionarea angajatorului de a efectua noi angajari pe o perioada de 9 luni de la data concedierilor colective. Astfel, in termen de 45 de zile de la data concedierii, salariatul concediat prin procedura concedierii colective are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba.

Termenul de preaviz in cazul demisiei: Este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

Contractul individual de munca pe durata determinata: Nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni. Acesta poate fi prelungit dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari.

Munca prin agent de munca temporara: Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. Durata poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.
Durata maxima a timpului de lucru: Nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.

Munca suplimentara: Se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”