Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, este unul dintre puţinii oameni politici care susţine, nu doar la modul declarativ, dezvoltarea durabilă a Capitalei.
alfa news: Cum se vede Bucureştiul din exterior?
Theodor Paleologu: Oricine vine la Bucureşti vede haosul şi dezastrul urban în care ne aflăm. Oricine care ştie ce se face în ultima vreme în alte oraşe nu poate să nu constate că Bucureştiul merge într-o direcţie greşită şi haotică. Nici măcar nu există o viziune care să stea la baza haosului urban în care se află. Sunt oraşe europene în care s-au făcut anumite lucruri ca în Bucureşti, dar acum 50 de ani. Apoi a existat dezbatere publică, dezvoltarea societăţii civile şi lucrurile astea s-au mai schimbat, însă văd că la noi e cam târziu, suntem cu 50 de ani în urmă. Dacă bucureştenii îl votează pe Oprescu şi în 2012, şi e foarte posibil, nu va mai fi mult de salvat în 2016.
alfa news: Se poate schimba această percepţie?
Theodor Paleologu: Eu cred că există posibilitatea unei schimbări a tendinţei, o schimbare radicală, dar trebuie şi un discurs radical, nu compromisuri. Sper ca şi alţi oameni politici să fie sensibili la ceea ce spun eu. Societatea civilă e foarte activă şi e o chestiune nouă, acum 10 ani nu exista acest fenomen. ONG-urile specializate în apărarea patrimoniului nu e decât partea de sus a aisbergului, preocuparea e mult mai răspândită în societatea bucureşteană. Poate că în cartierele mărginaşe sau în cele noi nu se conştientizează lucrul acesta în acelaşi fel ca în zonele centrale.
alfa news: Ce măsuri ar trebui luate pentru reducerea gradului de poluare în Bucureşti?
Theodor Paleologu: Poluarea e datorată, în cea mai mare măsură, traficului delirant din Bucureşti. El poate fi uşor, uşor diminuat. Sunt politici care şi-au arătat eficienţa în oraşe precum Londra sau Copenhaga unde s-a limitat numărul de parcări, s-au micşorat străzile. Este exact pe dos ce facem noi. Eu nu sunt de acord nici cu Oprescu, nici cu colegii din PDL care susţin parcarea de la Universitate. Sunt bani aruncaţi pe fereastră. Dacă ne uităm câţi bani se cheltuiesc pe mutarea statuilor, pe aducerea lor înapoi, fără a mai vorbi de faptul că nu se vor ţine de proiectul iniţial aprobat. Ei vor să plaseze intrarea în parcare în altă parte decât în locul în care era prevăzut proiectul avizat.
În ceea ce priveşte transportul în comun, eu sunt un mare adept al tramvaiului, consider că trebuie făcută reţeaua şi dezvoltată în continuare reţeaua de tramvaie pentru că e cel mai ecologic mijloc de transport în comun şi, în plus, îţi permite să izolezi linia de tramvai ca să nu vină maşinile peste, şi atunci poate deveni mai interesant să mergi cu tramvaiul decât cu maşina, ajungi mai repede.
alfa news: Cum vi se par pistele pentru biciclişti?
Theodor Paleologu: Sunt foarte prost făcute şi sunt făcute de oameni care nu merg cu bicicleta. Când se termină trotuarul nu e făcută acea denivelare necesară pentru a coborî cu bicicleta. Avem străzi cu patru benzi, iar o bandă, după mine, trebuie pusă pentru biciclişti. De ce să avem patru benzi pentru maşini şi niciuna pentru biciclete. Părerea mea e că trebuie micşorate unele străzi. Pe Magheru poate fi foarte bine o bandă numai pentru biciclişti, însă pe alte străzi mai mici evident că lucrurile stau puţin altfel. Nu putem să inventăm roata de fiecare dată, trebuie văzut cum au funcţionat anumite lucruri în alte oraşe.
alfa news: Aţi vrea să plecaţi din ţară?
Theodor Paleologu: Dacă nu pot să îmi exersez profesia de bază în România probabil o să trebuiască să plec. Din vreamea lui Ceauşescu şi până acum nu au mai fost toate posturile blocate în învăţământul superior. Acum ne găsim în situaţia asta, iar eu nu am cum să predau. Din punct de vedere profesional sunt într-o situaţie în care nu m-am mai găsit până acum. La Copenhaga unde nu aveam legături foarte strânse s-a putut să predau timp de două semestre, iar în România nu se poate.
alfa news: Cultura e profitabilă?
Theodor Paleologu: Cultura generează bani, peste 5% din PIB sunt din industriile culturale, dar România nu are o politică pentru încurajarea industriilor culturale. Cultura primeşte 0,12% din PIB. Pentru minerit avem bani, iar mineritul aduce mai puţini bani decât industriile culturale, iar pentru industriile culturale nu suntem capabili să producem o strategie care să le încurajeze şi să le susţină. Unii dintre colegii mei, din lumea politică, când aud de cultură nu scot revolverul, dar arată degetul şi nu este o figură de stil, este cât se poate de real, mi s-a întâmplat.
alfa news: Este normal acest comportament în politică?
Theodor Paleologu: Sunt din ce în ce mai convins de justeţea psihanalizei de a înţelege lumea politică, iar aceste gesturi şi expresii, care probabil manifestă o mare frustrare a anumitor persoane, inclusiv bugetul Capitalei ţine de psihanaliză de-a dreptul pentru că e vorba de lărgiri, de penetrări, străpungeri şi supralărgiri. Şi oricum, în cea mai mare parte sunt dilii (oamenii politici – n.r.). Dacă cineva nu ar fi puţin deranjat, nu şi-ar dori puterea.
alfa news: Ce părere aveţi despre contractul de la Roşia Montană?
Theodor Paleologu: Este un contract de colonie, care pune statul român într-o situaţie de ţară colonială, este fără precedent, numai în anumite ţări din Africa sunt asemenea contracte în care investitorul ia tot. Eu ştiu că Gold Corporation a cumpărat cu mulţi bani presa românească, însă asta cu locurile de muncă sunt poveşti, inclusiv prelucrarea respectivă nu e deloc clară, dacă se va face tot în România. Eu nu ezit să pun în discuţie acele subiecte care divizează.
alfa news: Cum vedeţi relaţiile dintre Republica Moldova şi România?
Theodor Paleologu: Trebuie să facem o autostradă Iaşi – Chişinău şi Iaşi – Bucureşti, dacă vrem să fim serioşi. E un test de seriozitate a patriotismului nostru, autostrada Iaşi – Chişinău. Dacă nu se face înseamnă că vorbim degeaba. Trebuie să avem mult tact şi faţă de anumite sensibilităţi din Republica Moldova, care nu sunt neapărat doritoare să treacă sub tutela Bucureştiului, care nu e o treabă plăcută, administraţia românească nu este ceva încântător. Trebuie să înţelegem că nu toată lumea vrea să depindă de jocurile politice de la Bucureşti, de felul cum se dau banii în politica românească. Trebnuie să venim şi în întâmpinarea aşteptărilor multor moldoveni faţă de noi. De aceea am pledat pentru această axă Iaşi – Chişinău pentru care oamenii de acolo sunt mult mai interesaţi decât de un discurs care nu propune soluţii concrete. Axa este, după mine, formula prin care ne putem apropia în continuare de compatrioţii noştri de peste Prut, dar pentru asta şi primarul de la Iaşi trebuie să aibă mai multă viziune.
alfa news: Administraţia ieşeană e lipsită de viziune în general?
Theodor Paleologu: Iaşiul este un loc extrem de important. Şi la Iaşi se distruge patrimoniul, acolo e acel scandal legat de Palace Center. Mi se pare foarte preocupant că acelaşi Iulian Dascălu este managerul proiectului Catedrala Neamului, e vorba de perpetuarea unor legături. Noi nu vrem omul de la Palace Center la Bucureşti, chiar dacă e un om de afaceri remarcabil din multe puncte de vedere.
Oraşul este extrem de important din punct de vedere cultural, însă infrastructura lui culturală este la pământ. Eu am încercat foarte mult să ridic această infrastructură culturală a Iaşiului prin investiţiile la Palatul Culturii, la Teatrul Naţional şi la Ruginoasa. Iaşiul are vocaţia de a fi un pol cultural şi academic extrem de important. Dezvoltarea urbană a Iaşiului trebuie gândită în funcţie de acest specific al locului, însă nu am auzit, la nivel de primărie la Iaşi, de o gândire în ceea ce priveşte legătura între cercetare şi economie. Ţările care investesc în cercetare şi inovare sunt ţările câştigătoare pe plan economic. Bugetul nostru de stat spune multe despre neînţelegerea acestei corelări între cercetare, inovare şi bunăstare economică.
alfa news: Ce se întâmplă cu palatul episcopal de la Oradea?
Theodor Paleologu: Palatul episcopal de la Oradea, monument de categorie A, splendid imobil, a fost retrocedat, aşa cum era normal, Bisericii Romano-Catolice. Cultele în România nu plătesc impozite pentru clădiri. Dacă nu plătesc impozite trebuie să presteze un serviciu public. Nu vorbim de biserici, ci de alte clădiri din proprietatea cultelor, iar dacă vrem ca ele să fie exceptate de la impozitare, ele trebuie să fie deschise publicului, or la Oradea s-a întâmplat un lucru scandalos. Muzeul Ţării Crişurilor, care exista în palatul respectiv, e un muzeu de prim ordin în România, unul dintre cele mai bune muzee din România, iar acum este în cutii până la finalizarea lucrărilor la o fostă garnizoană care este în curs de amenajare. Publicul din România este privat, până la terminarea lucrărilor, de un tezaur cultural extraordinar. Iată că un cult, în speţă Biserica Romano-Catolică, închide publicului acest lucru. Nu este vorba de niciun fel de ilegalitate, au dreptul să o facă în conformitate cu legislaţia românească, care e tâmpită.
alfa news: Credeţi că era necesar un parteneriat între stat şi biserică pe domeniul serviciilor sociale?
Theodor Paleologu: Sunt de acord la nivel principial pentru că e vorba de un serviciu pe care bisericile îl fac, în schimbul unor facilităţi. Aşa trebuie procedat, în mod foarte transparent. Orice parteneriat trebuie să fie câştigător pentru ambele părţi, nu numai pentru una singură.
alfa news: Care e situaţia Bibliotecii Batthyaneum de la Alba Iulia?
Theodor Paleologu: În secolul XVII episcopul Batthyány a adunat o bibliotecă fabuloasă, acolo se află faimosul Codex Aureus. Am avut o discuţie cu episcopul Iacobini de la Alba Iulia care spunea că întreaga bibliotecă ar trebui să fie restituită bisericii, însă noi am arătat testamentul episcopului Batthyány, care spune foarte clar că lasă respectiva bibliotecă Bisericii Catolice şi provinciei Transilvania, or statul român este moştenitorul de drept public al provinciei Transilvania, este vorba de o coproprietate şi în niciun caz de o proprietate exclusivă. Faptul că între cele două războaie lucrurile au stat altfel a fost o scăpare a autorităţilor române de la acea dată, însă Biblioteca Batthyaneum aparţine legal, în egală măsură, statului român şi Bisericii Romano-Catolice.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”