Drumul lui Băsescu distruge ultima pădure virgină din UE (Fotoreportaj)

În numele "siguranţei naţionale", buldozerele şi excavatoarele pot distruge oricând 30 de hectare din ulti­mul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei pentru a face loc tronsonului trei din DN 66A, cunoscut drept "drumul lui Bă­sescu", ctitorul iniţial al acestui pro­iect. Drumul de 19 km va face le­gă­tu­ra dintre Petroşani şi Băile Hercula­ne şi străbate ma­sivul Retezat şi zone de protecţie integrală din Parcul Na­tural Domogled. Prin construcţia lui se va distruge ultima pădure virgină din Europa şi vor fi puse în pericol animale, păsări şi plante protejate sau pe cale de dispariţie.

Legislaţia europeană este încălcată în mod repetat fără nici o jenă, iar autorităţile statului s-au folosit de documente false pentru a da avize care să menţină aparenţa de legalitate. Ecologiştii au pierdut rând pe rând luptele duse pentru stoparea construcţiei "Drumului lui Băsescu", deşi au demonstrat fără echivoc faptul că lucrările din Retezat încalcă legislaţia europeană, iar autorizaţia de mediu, pe baza căreia se va turna asfalt în Retezat, e bazată pe documente de un fals grosolan.

Primele avize pentru DN 66A au fost date pe vremea când Traian Băsescu era ministru al Transporturilor. Urmaşii săi portocalii nu au precupeţit nici un efort pentru ca această lucrare să fie dusă la bun sfârşit. Radu Berceanu, Elena Udrea, dar şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, au pus rând pe rând umărul pentru asfaltarea ultimei păduri virgine din Europa.

În 2009, Radu Berceanu a profitat de perioada în care a fost şef peste Transporturi şi interimar la Agricultură şi a transferat printr-o hotărâre de guvern 30,4 hectare din fondul forestier către Compania Naţioanală de Autostrăzi şi Drumuri Naţioanale din România (CNADNR). Din acestea, 13,16 hectare au fost propuse din start pentru defrişare, fără a ţine cont de faptul că drumul trece printr-un Sit Natura 2000 protejat de UE.

În 2010, Ministerul Mediului a schimbat zonarea internă a Parcului Naţional Domogled–Valea Cernei pentru ca zonele de protecţie integrală să nu mai împiedice construcţia drumului. În loc să apere mediul, mi­nistrul Laszlo Borbely a ajuns în si­tuaţia de a fi vârful de lance pentru ilegalităţile care favorizează asfaltarea Retezatului şi a Domogledului.

Studiul de impact asupra mediului pe baza căruia Agenţia Naţioanală de Protecţia Mediului (ANPM) a dat avizul de mediu a fost realizat în timp record de doar cinci zile de muncă în teren!!!! Cu atâta grabă, nu este de mirare că studiul are confuzii grave între diferite specii de păsări (şorecarul comun a fost confundat cu un viespar), nu au fost observate specii de păsări răpitoare cum ar fi acvila de munte, şoimul călător şi bufniţe şi nici măcar liliecii. Studiul a identificat un singur loc pe unde ursul traversează traseul drumului, dar nici un râs, lup sau alte specii de animale mari nu ar trece pe acolo.

Ca şi cum aceste lacune nu ar fi fost suficiente, dr Dan Stănescu de la Universitatea de Vest Timişoara, unul dintre profesorii a căror sem­nătură apare pe studiul de biodiversitate, susţine că firma Ecoterra a fraudat studiul de impact. El susţine că nu ar fi semnat acest studiu, ci o lucrare preliminară. Firma Eco­terra a consi­derat lucrarea pe care a depus-o la ANPM drept studiu de biodiversitate. Firma riscă până la 100.000 lei amendă penală, iar persoanele responsabile până la trei ani de în­chi­soare. România riscă să îşi piardă ul­tima zonă virgină pentru un drum care timp de şase luni va fi impracticabil şi acoperit cu zăpadă. Organizaţiile de protecţie a mediului, prin­tre care Agent Green, WWF Ro­mâ­nia, Grupul Milvus, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, oamenii de ştiinţă de la catedra de biologie a Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj au reacţionat rapid. Agent Green a realizat chiar un contrastudiu de biodiversitate care să le deschidă ochii autorităţilor. "Avem de-a face cu cea mai vastă zonă sălbatică fără drumuri pavate din Europa. Dacă nu aici, atunci unde să întâlnim atâtea specii de animale sălbatice? Un studiu serios ar trebui realizat în cel puţin doi-trei ani", a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

ANPM nu numai că nu a ţinut cont de contrastudiu, dar a încălcat şi articolul 5 al Ordinului Ministerului Mediului 135/2010, care preci­zea­ză că în situaţia în care o investiţie se rea­lizează etapizat sau se am­pla­sea­ză pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teri­to­riale învecinate, evalua­rea impactului asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie. Ori DN 66A ar urma să aibă până la finalizare cel puţin cinci tronsoane şi să străbată patru judeţe. "Evaluarea impactului DN 66A asu­pra mediului este ilegală. Acesta trebuie evaluat pentru întreaga in­ves­tiţie. Am cerut ANPM să respecte le­gislaţia şi să oprească procedura pentru elibe­rarea acordului de mediu la tronsonul 3 al dru­mului. Nu numai că nu ne-au as­cultat, dar ANPM a dat avizul de mediu în data de 4 iulie, iar pe 6 iulie, când am avut o întâlnire cu secretarul de stat Marin Anton, acesta ne-a asigurat că ştie cazul şi va lua în cal­cul observaţiile noastre. Ne-au min­ţit în faţă, deoarece în acel mo­ment avizul de mediu era deja emis", ne-a declarat Magor Csibi, directorul WWF România. El spune că asfaltul este doar primul pas pentru distrugerea pădurii. Ramificarea infrastructurii şi puzderia de vile care deja se ridică în zonă vor conduce la scăderea drastică a biodiversităţii. Agent Green, alături de WWF vor da în judecată ANPM pentru emi­te­rea actorului de mediu şi vor încerca să blocheze începerea lucrărilor.

Ce specii şi habitate protejate riscă să dispară din Masivul Retezat

Contrastudiul de biodiversitate a arătat că tronsonul 3 al Drumului Naţional 66A, care măsoară 19 km ar urma să afecteaze semnificativ ariile protejate şi habitate prioritare pe care le traversează. 2.552 ha din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei adăpostit în Munţii Retezat, Go­dea­nu, Ţarcu şi Vâlcan vor fi compromise. "Echipa noastră a identificat în 38 de zile de teren din toate ano­timpurile anului de-a lungul a 19 km de drum 213 de puncte de tre­ce­re pentru mamifere: 31 de lup, 15 urs, 7 râs, 46 cerb, 41 căprior, 62 vulpe, 30 jder, 21 mistreţ, 16 pentru pisica sălbatică şi 5 de capră neagră. Sunt foarte îngrijorată că în ultimii patru ani nu am mai observat nici o vidră pe Râul Jiul de Vest. Este foarte posibil ca aceasta să fi dispărut complet după ce tronsonul 2 al DN 66A realizat deja în mod ilegal a distrus complet habitatul acestui mamifer pe timpul şantierului", spune Anca Şerban, coordonator echipă ma­mifere, Agent Green. "Am identificat 25 de specii de lilieci reprezentate de 2.290 de indivizi. Pentru zona cercetată, au fost găsite trei specii noi, nesemnalate până în prezent, şi o specie cu totul nouă pentru Ro­mâ­nia, liliacul cu cap de buldog", a adău­gat Farkas Szodoray-Paradi, Pre­şedintele Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România. "Am făcut observaţii din trei puncte cu vizibilitate de cel puţin 3 km şi am identificat 37 de specii de păsări, dintre care patru se regăsesc în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Una dintre acestea este acvila de munte. O pereche are cuibul la o distanţă de numai 500 m de DN 66A. Şantierul şi traficul intens care vor urma realizării drumului vor afecta semnificativ cui­bă­ri­rea acvilei de munte în apropierea amplasamentului", a spus Istvan Kovacs, Grupul Milvus, specialist în păsări. Doctorul Ioan Ghira, pre­şe­dintele Societăţii Române de Herpetologie şi fost custode al Parcului Naţional Retezat în anii ’80, avertizează că "toate cele cinci specii de amfibieni care trăiesc în zona stu­diată ar putea dispărea complet, întrucât vor fi distruse locurile pentru reproducere prin amenajarea drumului. Din opt specii de reptile pe care le-am identificat la drum şi în vecinătate, patru sunt ameninţate cu dispariţia: şopârla de ziduri, şopârla de munte, şarpele de alun şi vipera comună. O specie va fi periclitată (şopârla de câmp) şi una va fi parţial periclitată (şarpele de sticlă sau năpârca)". jurnalul.ro

Fotoreportaj din zona Retezat - Cerna, de Alex Imreh.