Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

miercuri, 6 iulie 2011

Şușmanii nu i-au iertat pe trădători: A demarat acţiunea de căutare şi deshumare a fraţilor Toader şi Avisalon Şuşman în satul Tranişu, comuna Poieni din judeţul Cluj

În baza unei solicitări primite la CICCR în data de 3 iunie 2010 din partea lui Şuşman Constantin Teodor, nepotul lui Şuşman Teodor din Răchiţele, au fost începute investigaţiile privitoare la stabilirea locului unde au fost îngropate rămăşiţele pământeşti ale fraţilor Toader şi Avisalon Şuşman, care au fost ucişi la începutul lui februarie 1958 în urma unui acţiuni operative a Securităţii. 

După un îndelungat efort şi multe cercetări de teren efectuate în satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea şi confruntarea diferitelor ipoteze şi teorii privitoare la acest caz, am reuşit să stabilim cu aproximaţie posibilul loc al mormântului comun. Menţionăm că în demersul nostru am constatat, la multe persoane în vârstă care au fost contactate şi intervievate, o vădită reţinere în a discuta despre acest tragic caz, motivul fiind persistenţa încă în conştiinţa oamenilor a unui sentiment de frică faţă de tot ce a reprezentat fosta Securitate.
Având în vedere rezultatele cercetărilor noastre, în care trebuie să includem şi incertitudinile inerente pentru un astfel de caz complicat, CICCR organizează începând cu ziua de miercuri, 6 iulie 2011, o investigaţie arheologică în satul Tranişu, comuna Poieni, judeţul Cluj, care vizează căutarea şi deshumarea osemintelor celor două victime. Operaţiunea va fi executată de o echipă specializată în astfel de acţiuni, coordonată de către d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Paul Scrobotă, arheolog şi director al Muzeului de Istorie din Aiud, Horaţiu Groza, arheolog la Muzeul de Istorie din Turda şi d-nul Marius Oprea, preşedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului şi coordonator CICCR. Forţa de muncă necesară pentru săpături va fi asigurată benevol de către domnii Dan Iancu şi Ghiţă Iancu, patronii unei firme din Huedin, care ne-au mai sprijinit în acest fel şi la acţiunea din 2010 de la Răchiţele, când am reuşit să descoperim şi să recuperăm osemintele lui Teodor Şuşman.

Toader şi Avisalon s-au născut în satul Răchiţele, aceştia fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut împreună Şuşman Teodor şi Ecaterina. Conform actelor de stare civilă, Şuşman Toader s-a născut la 1 octombrie 1923, iar Şuşman Avisalon la 27 aprilie 1928. Nici unul dintre ei nu a fost căsătorit. Familia Şuşman a fost una dintre cele mai înstărite familii din zona Huedinului. Până în anul 1945, Teodor Şuşman deţinuse funcţia de primar al comunei Răchiţele. Îl regăsim în această postură, fără a fi membru în vreun partid politic, în timpul guvernărilor liberale (1922-1928, 1930-1934) şi apoi în toată perioada războiului (1939-1945). După constituirea structurilor comuniste locale, tocmai această condiţie materială mai bună, care oferea o anumită independenţă în relaţia cu statul, a devenit sursa multor probleme. Puterea comunistă nu avea nevoie de indivizi independenţi şi cu influenţă în comunitate, ci de o masă de cetăţeni, amorfă şi controlabilă. Integrat într-o asemenea tendinţă, Şuşman devenea duşmanul de clasă, care trebuia neutralizat. Primele represalii au constat în înlăturarea sa din funcţia de primar, în 1945, pentru ca apoi să urmeze alte abuzuri de care nu au fost străini şi câţiva consăteni care, din oportunism şi dorinţă de parvenire, au devenit slugi ale noului regim politic. Consecinţa acestora a fost radicalizarea atitudinilor lui Teodor Şuşman faţă de puterea comunistă. Ceea ce îl făcea şi mai indezirabil pe acesta în percepţia autorităţilor comuniste, era prestigiul şi autoritatea de care se bucura atât în Răchiţele, cât şi în întreaga zonă a Huedinului şi nu numai. Rezolvarea problemei din partea autorităţilor nu putea depăşi obiceiurile vremii, anume înlăturarea totală a lui Şuşman din viaţa socială prin metoda arestării, încarcerării şi de ce nu, a execuţiei fără judecată. În august 1948, Securitatea a încercat arestarea lui Şuşman şi a altor apropiaţi, însă mulţi dintre cei vizaţi au reuşit atunci să fugă şi să se ascundă. De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenţă anticomunistă, condus de Teodor Şuşman, care în anii următori a activat în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni. Grupul de partizani a fost alcătuit din mai multe persoane, între care şi cei doi fraţi, Toader şi Avisalon. Teodor Şuşman a fost ucis de Securitate în 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenţi din cadrul grupului au fost cei doi fii ai săi, care au fost suprimaţi abia în anul 1958.

Moartea lui Şuşman Toader şi Şuşman Avisalon a avut loc în ziua de 2 februarie 1958, ca urmare a unei acţiuni întreprinse împotriva lor de către organele represive ale statului. În această acţiune, pregătită şi organizată în urma unei îndelungate activităţi informative, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum şi trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floreşti, de lângă Cluj. Cei doi fraţi se aflau atunci în satul Tranişu, fiind adăpostiţi în gospodăria lui Florea Romul, care se afla pe Dealul Mincii. Conform documentelor Securităţii, echipa care a acţionat în teren a fost condusă de maiorul Moraru Ioan, acesta fiind atunci locţiitorul şefului Direcţiei de Securitate a Regiunii Cluj. Efectivele Securităţii au fost transportate în teren cu şapte camioane şi turisme, acestea fiind lăsate la o distanţă apreciabilă de sat pentru a se realiza surprinderea obiectivului, continuarea deplasării trupelor fiind făcută apoi pe jos. În jurul orei 5,30 gospodăria lui Florea Romul a fost înconjurată şi blocată, în acel moment partizanii aflându-se în podul grajdului. Au fost anchetaţi toţi membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuată o percheziţie generală a locuinţei şi anexelor gospodăreşti. În jurul orei 8,30 s-a trecut la o nouă verificare a podului grajdului, când s-a dispus ca tot fânul aflat acolo să fie dat jos. În momentul când echipa destinată să execute această operaţiune a ajuns în gura podului, aceasta a fost întâmpinată cu foc de armă. A urmat apoi un schimb de focuri care a durat aproximativ două ore, în acest timp o echipă de asalt încercând în mai multe rânduri să pătrundă în grajd, însă de fiecare dată fără succes. Pentru intimidarea fraţilor Şuşman şi pentru a se forţa predarea lor, s-a dat foc la o căpiţă de fân aflată în spatele grajdului, moment în care cele câteva capete de vite au fost scoase afară. Alte încercări de pătrundere în grajd au fost din nou respinse. În această situaţie, s-a ordonat incendierea unui colţ al grajdului şi încercarea unei noi pătrunderi în interior, respinse şi de această dată de cei doi partizani. Grajdul a fost cuprins în scurt timp de flăcări, iar din interior riposta armată a încetat pentru totdeauna. A doua zi, în 3 februarie, cadavrele carbonizate ale lui Toader şi Avisalon Şuşman au fost recuperate şi aşezate lângă grajdul care a ars în totalitate. Documentele oficiale vorbesc despre identificarea cadavelor în prezenţa unui procuror şi de efectuarea unei aşa-zise autopsii, care a stabilit că „bandiţii au ars de vii”. După unele mărturii, se presupune că victimele au fost lovite şi de gloanţe. Cadavrele arse au fost expuse timp de 7 zile lângă casa familiei Florea, fiind aşezate pe un pat de fân. Au fost apoi îngropate într-o groapă comună, săpată de către soldaţi într-o pădurice aflată în apropiere. Dacă rămăşiţele pământeşti ale celor doi vor fi găsite, familia intenţionează să le reânhumeze ulterior împreună, în zona satului Răchiţele, pe Valea Firii, alături de părintele lor, Teodor Şuşman. Menţionăm că pentru cei doi defuncţi nici o autoritate a vreunei administraţii locale nu a eliberat până în prezent certificate de deces, ei putând fi consideraţi astăzi drept persoane dispărute, însă în viaţă.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”