Tezaurul de la Moscova în atenţia APCE. Lenin ne-a prăduit aurul

de George Damian

Fiecare guvernator al Băncii Naţionale a României preia de la predecesorul său dosarul „Tezaurul de la Moscova” şi asta începând din anul 1922. Mugur Isărescu povestea că această tradiţie constituie un fel de legământ că România nu va renunţa niciodată să ceară cele 94 de tone de aur confiscate de ruşi în 1918. 

Cele mai recente cerectări ale regretatului academician Florin Constantiniu dezvăluie că Lenin a ordonat personal ca aurul din Tezaurul României să fie folosit la zdrobirea „contrarevoluţiei române”. Ultimele evoluţii în cazul Tezaurului de la Moscova s-au petrecut marţi la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), unde au fost adoptate două amendamente care cer Federaţiei Ruse să continue negocierile cu România pentru restituirea tuturor bunurilor revendicate.

Tezaurul României, aproape 94 de tone de aur dispărute în Rusia sovietică, a ajuns din nou în atenţia Europei printr-un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Senatorul PDL Viorel Badea a depus patru amendamente referitoare la Tezaurul României de la Moscova, din care au fost aprobate doar două. Amendamentele depuse la raportul Consiliului Europei (CoE) au avut parte de o dezbatere interesantă – un deputat elveţian s-a opus menţionării explicite a Tezaurului României de la Moscova. 

Istoria celor 94 de tone de aur dispărute în Rusia este una zbuciumată. Cercetările regretatului academician Florin Constantiniu au dezvăluit anul trecut că Lenin s-a folosit de aurul românesc pentru a stârni revoluţia bolşevică în România. Diplomaţia rusă moştenitoare a celei sovietice a învăluit toată chestiunea într-o ceaţă care nu va duce la o rezolvare foarte rapidă a acestei probleme. Din anul 2004 există un acord româno-rus care stabileşte înfiinţarea unei comisii de istorici pentru discutarea problemei Tezaurului. Comisia s-a reunit de trei ori fără să-şi publice rezultatele, însă acest lucru nu are nici o importanţă câtă vreme Parlamentul de la Moscova nu a ratificat acest acord. 

Dezbaterea de la Strasbourg 

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut un raport privind îndeplinirea angajamentelor asumate de Federaţia Rusă în această organizaţie. Au fost depuse cinci amendamente la acest raport de senatorul Viorel Badea (PDL), cu sprijinul parlamentarilor români Cezar Preda (PDL) şi Tudor Panţîru (PSD) şi al deputaţilor din Republica Moldova Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi, Ana Guţu. Amendamentul 8 amintea că Rusia nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate în 1996 de restituire a bunurilor reclamate de statele membre CoE, amendamentul 9 cerea introducerea unui paragraf care să solicite Rusiei „să continue eforturile pentru rezolvarea rapidă a returnării bunurilor culturale şi de altă natură prin negocierea directă cu ţările interesate”. Amendamentul 11 cerea să fie introdus angajamentul pentru Rusia „de a returna cât de curând posibil toate proprietăţile şi bunurile culturale solicitate de alte state”, iar amendamentul 12 avea în vedere o întărire a angajamentului Rusiei din 1996 de înapoiere a bunurilor solicitate de alte state. 

Amendamentul cu scandal 

Amendamentul 10 introdus de senatorul Viorel Badea era cel mai explicit: „Să fie restituit Tezaurul României, evacuat temporar la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în baza unui acord bilateral între autorităţile române şi cele ruse prin care Guvernul Rusiei garanta siguranţa transportului, siguranţa depozitării şi a înapoierii în România a amintitului tezaur. Restituirea poate începe cu aurul Băncii Naţionale a României alcătuit din 93,4 tone în lingouri şi monezi”. Deputatul elveţian Andreas Gross s-a pronunţat împotriva acestui amendament spunând: „Este un amendament foarte simpatic, deoarece se referă la aurul care a fost topit şi apoi amestecat cu aurul rusesc, deoarece România a câştigat Basarabia. Dacă România încă crede că Rusia nu s-a purtat corect, atunci asta este o chestiune de negociere bilaterală şi nu îşi găseşte locul în rezoluţia noastră”. Amendamentul 10 a căzut la vot, alături de amendamentele 8 şi 11. Au fost introduse în rezoluţia referitoare la Rusia doar cele mai blânde amendamente, 9 şi 12, prin care se cere Rusiei „să continue eforturile pentru rezolvarea rapidă a returnării bunurilor culturale şi de altă natură prin negocierea directă cu ţările interesate”. Senatorul Viorel Badea a apreciat că: „Rezultatul votului este o victorie pentru delegaţia României, în condiţiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidenţiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federaţia Rusă să soluţioneze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăţilor şi valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre”. 

Ce a făcut Lenin cu aurul românesc 

Dezbaterea româno-rusă asupra aurului predat în 1917 şi confiscat în 1918 mai are puţin şi împlineşte un secol fără să-şi găsească o rezolvare. Pe 19 mai 2011 Florin Constantiniu a susţinut la Academia Română comunicarea „Rakovski, Tezaurul şi Basarabia” în care arăta în baza unor documente sovietice că Lenin s-a folosit de aurul românesc pentru a declanşa o revoluţie bolşevică în România. Pe 15 ianuarie 1918 la Kremlin era dezbătut „Raportul Comisiei pentru lichidarea contrarevoluţiei române” în care se arăta că „Discutând informaţiile avute la dispoziţie despre situaţia din Moldova şi Basarabia, Comisia (pentru lichidarea contrarevoluţiei române - n.n.) a ajuns la concluzia că este necesar să se ia imediat cele mai hotărâte măsuri de înăbuşire a contrarevoluţiei române. Pentru conducerea generală, în Moldova şi Basarabia, a acestei acţiuni, după părerea Comisiei, sunt necesare următoarele: 1) Să se creeze, la Chişinău, un Colegiu autonom superior ruso-român în problemele româneşti şi basarabene, format din reprezentanţi ai organizaţiilor locale revoluţionare, aflate pe poziţiile Puterii Sovietice (…) 3) Să se aloce Colegiului Superior - pentru necesităţile enumerate mai sus, din fondurile Consiliului Comisarilor Poporului - cinci milioane de ruble (…)” Documentul citat poartă următoarea rezoluţie scrisă de mâna lui Lenin „Să se ia cele cinci milioane din banii româneşti confiscaţi la Moscova. Preşedintele Consiliului Comisarilor Poporului, V. Ulianov (Lenin)”. Istoria aurului de la Moscova 

1918 

•Pe 26 ianuarie 1918 comisarul sovietic pentru afaceri externe Lev Troţki anunţa ruperea relaţiilor cu România şi confiscarea Tezaurului depus la Moscova. Troţki promitea următoarele: „Guvernul sovietic își ia răspunderea păstrării acestor fonduri și a predării lor în mâinile poporului român”. Era vorba de 17 vagoane încărcate cu 1.738 casete, în care se găseau cele aproape 94 de tone de aur sub formă de lingouri și monede diverse. La acestea s-au mai adăugat două casete, conținând bijuteriileReginei Maria - conţinutul primului transport trimis în decembrie 1916. În iulie 1917 au fost transferate la Moscova alte 24 de vagoane cu valori, de data aceasta fiind vorba de bunuri culturale şi istorice. Confiscarea Tezaurului României de către sovietici a fost provocată de faptul că autorităţile româneşti au zdrobit rebeliunile bolşevice de la Iaşişi de la Chişinău. 

1935 

•Prima restituire parţială a bunurilor româneşti datează din iunie 1935, când autorităţile sovietice au înapoiat 1.443 de lăzi în care se găseau documente vechi, cărți rare, planuri, hărți, arhive, acte, manuscrise, obiecte bisericești, covoare, carpete, depozite, tablouri, picturi, schițe, desene, colecții de artă și bunuri aparținând persoanelor particulare sau instituțiilor de stat. 

1956 

•În anul 1956 sovieticii au restituit în total 33 de kilograme de aur, singura tranşă de acest fel. Kremlinul a vrut să îşi dovedească buna credinţă faţă de comuniştii de la Bucureşti şi a înapoiat o serie de bunuri culturale: „Cloşca cu puii de aur”, 120 de tablouri ale lui Nicolae Grigorescu, vase liturgice din aur și argint, cărți și miniaturi vechi,156 de icoane, 418 tapițerii, 495 obiecte de cult religios etc. Pe lângă acestea se găseau 33.068 de monede de aur și 2.465 de medalii, circa 2.500 de obiecte constând în obiecte de orfevrărie medievală, broderii liturgice, icoane și stofe vechi. 

1965 

•Într-o întâlnire cu liderul URSS Leonid Brejnev, Nicolae Ceauşescu a îndrăznit să ridice chestiunea celor 94 de tone de aur nereturnate. Brejnev a dat un răspuns în care dădea vina pe alb-gardişti: „Ţarismul a fost înlăturat şi toate aceste casete au căzut în mâinile guvernului provizoriu. Aici sfârşesc informaţiile. Nu mai găsim nici un fel de date din partea vreunei comisii, pentru că a început războiul civil şi atunci o parte din aur a fost trimis la Perm, Omsk, Kazan, Saratov, pentru a se păstra... În felul acesta, o parte din aur, în timpul războiului civil, a fost jefuit de armatele alb- gardiste”.

http://www.puterea.ro