Ordonanţa lui Boc. Suspiciuni

Scandalul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a căpătat conotaţii care trec din zona individualului şi a politicului, aşa cum se configurau ele din protestele lui Marius Oprea şi ale numeroşilor lui susţinători, în cea a intenţiei de îngropare a investigaţiilor privind comunismul.

Numirea, prin decizie a primului ministru, sâmbătă, 28 februarie, a lui Vladimir Tismăneanu şi a lui Ioan Stanomir în locul lui Marius Oprea şi Dinu Zamfirescu şi, mai ales, modificarea statutului Institutului prin Ordonanţa 134/23 februarie 2010 au dat naştere unui val de luări de poziţie privind restrângerea atribuţiilor IICCMER, în sensul stopării acţiunilor de sesizare a organelor de cercetare penală privindu-i pe foştii securişti. Cu alte cuvinte, se acreditează ideea că guvernul urmăreşte, aşa cum susţine Oprea şi după el mulţi alţii, „teoretizarea investigării crimelor comunismului, transferul lor în bibliotecă“.