România, te iubesc! Clanurile de țigani care domină Timisoara, cu averi de milioane de euro

Clanurile țigănești și-au împărțit, nu neapărat frățește, majoritatea clădirilor vechi din centrul Timișoarei. Locuitorii zonelor au privit neputinciosi.

Cei care ar fi trebuit sa intervina sunt banuiti de complicitate. Iar daca autoritatile romane nu reactioneaza, reactioneaza strainii.

La sfarsitul anului trecut, o ampla actiune a procurorilor germani a ajuns pana in Timisoara - perchezitii si confiscari de documente. Se vorbeste despre o banda care a fraudat statul german cu milioane de euro, iar membri ei sunt personaje cunoscute prin afacerile lor imobiliare in orasul de pe Bega.

O echipa a emisiunii "Romania te iubesc" a pornit pe urmele banilor pana in Germania, in Frankfurt si Augsburg.

Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpâni pe spitalele româneşti

Şapte unităţi spitaliceşti sunt în proprietatea mafiei imobiliare, a celebrelor clanuri ţigăneşti care stăpânesc Timişoara.

Unicat în România, ţara tunurilor: clanurile ţigăneşti din Timişoara au în proprietate şapte unităţi spitaliceşti. Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega, dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public, legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii au cerut preţuri exorbitante.

În spate se afla mafia imobi­liară locală, care le-a cum­­părat ulterior la preţuri "confidenţiale". Vişinel Stancu a devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo "e casa lui". Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea.

Casa florarului Muhle, distrusă de mafia imobiliară țigănească. Autoritățile au asistat ani de zile nepăsătoare la distrugerea patrimoniului arhitectural timișorean.

Cel mai bogat țigan din România, Ionelaș Cârpaci, alias Ionel Sandner, demolează un monument de patrimoniu, fără ca autorităților să le pese. Casa Muhle, fosta reşedinţă a primului florar imperial din Banat, a rămas, în prima fază, fără acoperiș. Dacă totul merge conform planului lui Cârpaci, acesta își va ridica un nou palat.

Casa Muhle a fost unul dintre cele mai frumoase imobile ale Timișoarei. Construită în secolul al XIX-lea, ea aparținut florarului Wilhelm Muhle, întemeietorul Parcului Rozelor și creatorul primului soi de trandafir românesc. Imobilul a fost naționalizat de comuniști, iar în deceniul trecut a intrat în posesia lui Ionelaș Cârpaci.

Un personaj fictiv și o dispoziție de primar. Cum a pus Clanul Cârpaci stăpânire pe Timișoara

Ionelas Carpaci, unul dintre cele mai controversate personaje din Timisoara, despre care se spune ca ar fi acaparat imobilele din centrul vechi al orasului, a ajuns din nou in fata magistratilor.

Marti, la Curtea de Apel a fost un nou termen in dosarul in care individul este acuzat de fals, uz de fals si inselaciune.

Alaturi de el sunt cercetati functionari publici, notari si angajati de la cadastru. Cu totii sustin ca sunt nevinovati.

Medicii timişoreni, disperaţi. Cel mai bogat clan ţigănesc din România a cumpărat Spitalul de Copii

Mafia imobiliră țigănescă lasă în stradă bolnavii de cancer

Amenintati cu evacuarea de un clan tiganesc, medicii celui mai mare spital de copii din Vestul tarii sunt in pragul disperarii. Se asteapta ca dintr-un moment in altul sa ajunga in strada cu tot cu pacienti.

Noii proprietari ai cladirii in care functioneaza clinica TBC si laboratorul sunt din neamul Carpaci. Acestia au reusit sa puna mana pe o buna parte din centrul istoric al Timisoarei, dar si pe diverse institutii sanitare. Carpaci a dat de urma mostenitorilor legali si a cumparat direct sau prin intermediari drepturile litigioase la preturi derizorii.

Cladirea din centrul Timisoarei in care se afla spitalul de copii a fost retrocedata fostilor proprietari in anul 1995. Prin vanzari succesive a ajuns in posesia lui Carpaci. N-a trecut mult si oamenii acestuia au cerut evacuarea.

Cand si-au dat seama ca vor ajunge in strada, medicii au demarat o campanie de strangere de fonduri pentru construirea unei alte cladiri. Din pacate, intr-o luna s-au strans doar cateva sute de lei.

Timişoara: Înmormântare ţigănească cu sicriu Versace (VIDEO)

Înmormântare „de lux” la Timişoara. Soţia unui membru de vază al clanului Cârpaci, cel mai înstărit clan ţigănesc din oraş, a ajuns pe lumea cealaltă în sicriu Versace în valoare de peste 10.000 de euro. Cortegiul funerar format din sute de oameni a blocat tot traficul din oraş, potrivit B1 TV.

AVERILE ŢIGANILOR: Saga clanului Cârpaci, cei mai mari evazionişti din vestul ţării

Câteva familii deţin cam tot centrul Timişoarei, experţii evaluându-le tezaurul imobiliar la halucinanta sumă de 250 milioane de euro. Bogăţia lor pare picată din cer pentru că n-au firme şi nu plătesc impozite niciodată.

LA VEDERE
Palatele familiei Cârpaci îți iau piuitul. Proprietățile sunt construite din bani nedeclarați

Sursa foto: LUPTA NS

Li se spune "ţigani de mătase". Clanurile Cârpaci şi Stancu din Timişoara stăpânesc Centrul Istoric al Timişoarei, iar averea lor a devenit aproape o dezbatere naţională. Sunt blazaţi, stau în umbră, seamănă cu Don Corleone din "Naşul", par nişte înţelepţi deşi sunt analfabeţi, la propriu.

Nici măcar asta nu e problema, ci o controversă elementară într-un stat de drept: ţiganii bogaţi ai Timişoarei nu-şi pot justifica averile prin afaceri la vedere şi nu plătesc niciodată taxe la stat, mai puţin impozitele pe numeroasele lor clădiri.

Ca şi în cazul bulibaşei Ferdinand, din Moldova, a cărui poveste a fost relatată de EVZ săptămâna trecută, bogăţia lui Ionelaş Cârpaci pare picată din cer. Iar Fiscul nu i-a făcut niciodată probleme.

INVADATORII din centrul Timişoarei. Istoria cuceririi oraşului de către clanurile ţigăneşti

Peste 200 de case, unele de patrimoniu, aproape întregul centru istoric al Timişoarei, au încăput pe mâinile ţiganilor "de mătase", grupaţi în două clanuri: Cârpaci şi Stancu. Se es­ti­mează că un sfert de miliard de euro, bani din prostituţie, furturi, maşini furate, cerşetorie sau droguri au intrat în ultimii zece ani, din Occident, în casele acestea şi în maşinile Bentley şi Lamborghini parcate în faţa lor. Una câte una, casele naţionalizate din centrul istoric au intrat în proprie­ta­tea ţiganilor. Cu acte legale şi false, inventând moştenitori sau înviindu-i din morţi, cu complicitatea notarilor şi avocaţilor, a funcţionarilor Pri­mă­riei, clanurile şi-au extins an de an teritoriul.

Sutele de plângeri ale localnicilor terorizaţi să-şi vândă casele şi să plece au rămas fără răspuns. Unul câte unul, ei şi-au luat lumea-n cap şi au cedat locul nou-veniţilor. Cotonogiţi pe stradă, bombardaţi cu pisici moarte, ciolane de cal sau fe­cale, speriaţi în toiul nopţii, ti­mi­şo­renii au înţeles repede că nu-i apără nimeni şi au vândut pe te miri ce. Jurnalul Naţional a publicat zeci de articole, semnate de Tiberiu Kiss şi apoi de Mircea Opriş, a scris practic cro­nica ocupării Capitalei Banatului. Vom relua articolele semnificative, pentru ca Poliţia, Parchetul, Garda Fi­nan­ci­ară şi Primăria să ştie că le facem direct răspunzătoare pentru că au încurajat cucerirea oraşului de către clanurile ţigăneşti.

Valentin Zaschievici

Nimic nu le face faţă. Clanurile ţigăneşti au ocupat centrul istoric al Timişoarei, ajutate de poliţişti corupţi. Răpiri, şantaj, ameninţări – reţeta prin care i-au deposedat pe români de case. De mai bine de 10 ani, imediat după apariţia Legii 112, casele naţionalizate din Timişoara, în special cele din buricul târgului, au încăput pe mâinile romilor. Practic, tot ceea ce înseamnă vile interbelice din zona C.D. Loga, Mihai Viteazul şi Trandafirilor au fost împărţite în sânul unor clanuri ţigăneşti, aşa-zişii ţigani de mătase.

Cum au moştenit-o ţiganii pe "Mătuşa Tamara"

de Georgeta Petrovici

Somnul autorităţilor din Timişoara a născut, în aproape două decenii, o mafie de care numai justiţiarii din Occident ne mai pot scăpa.

Niciunde în România nu s-a întâmplat la fel. Îmbogăţiţi peste noapte în străinătate, ţiganii din Timişoara au construit palat după palat şi au cumpărat, una după alta, cele mai frumoase clădiri din zona zero a oraşului. Au pus la punct tactici de evacuare "legală" a locatarilor existenţi, s-au erijat în urmaşi ai foştilor proprietari şi au intrat într-un carusel al tertipurilor de a se furişa pe lângă lege.

Lăsaţi de capul lor

Din 1992, de când ţiganii au început să acapareze centrul oraşului şi cele mai frumoase rezidenţe din municipiul de pe Bega, niciun primar, niciun poliţist, procuror sau judecător nu a avut vreo reacţie. Chiar dacă doi dintre prefecţi au fost ameninţaţi de ţigani pentru că au intervenit împotriva lor.

Nimeni nu le-a cerut vreodată ţiganilor cu palate şi bolizi de zeci de mii de euro să explice de unde au milioanele de euro pentru proprietăţi şi cum de fix ei sunt urmaşii tuturor foştilor proprietari - evrei, nemţi sau unguri - de rezidenţe de lux din oraş, pe care le-au revendicat şi câştigat în instanţă.

Razie la clanul Cârpaci

O minoră fugită de acasă, un tânăr condamnat pentru vătămare corporală și două persoane acuzate de deținere ilegală de arme – aceasta este “recolta” descinderii trupelor speciale ale Poliției într-un imobil aparținând clanului Cârpaci.

Trupele speciale de intervenţie ale IPJ Timiş au descins, vineri, la un imobil de pe strada Narciselor, în care locuiesc membri ai familii Cârpaci. Poliţiştii aveau informaţii că unii dintre aceștia, printre care Ioan C., 60 de ani, apatrid, şi Gabriel H., 38 de ani, cu domiciliul în Germania, deţin ilegal mai multe arme. Ambii au antecedente penale, de la tulburarea liniştii publice sau de posesie, până la loviri şi alte vătămări corporale. „A fost găsit un pistol de calibrul 5,6 mm, modificat, precum şi 29 de cartuşe”, a declarat Andreea Cinteză, ofiţerul de presă al Poliţiei Timiş.

Timişoara: Echipa TVT 89 a fost agresată de ţigani, în plină stradă, sub privirile unor poliţişti neputincioşi şi fricoşi

Gelu Chetraruc a povestit, pentru www.tion.ro, că se afla împreună cu colegul său Dan Radosav pe bulevardul C.D. Loga, la vila cu numărul 22, la o intervenţie a poliţiei, cauzată de o plângere a unei femei care susţine că este ameninţată de un clan de ţigani. Chiar în momentul în care doreau să plece, mai mulţi ţigani, printre care şi femei şi copii au început să facă scandal. A urmat o altercaţie în timpul căreia atât el cât şi realizatorul de emisiuni Dan Radosav au fost loviţi, iar camera de filmat pe care o aveau şi care valorează 8.500 de euro a fost distrusă. El susţine că poliţiştii care se aflau la faţa locului nu au reuşit să aplaneze conflictul şi au cerut ajutor prin staţie

Chef ţigănesc „spart“ cu poliţia: logodna cu Lamborghini şi muzică dată la maximum a nepotului baştanului Vişinel a fost amendată cu .... 500 de lei

Sezonul nunţilor ţigăneşti „de valoare” a debutat, la Timişoara, cu scandal. Poliţiştii au intervenit pentru a reduce sonorul lăutarilor care au ridicat nivelul decibelilor la maximum.

Mare chermeză, ieri, pe strada CD Loga din Timişoara, unde a avut loc o logodnă ţigănească. Unul din cei mai bogaţi romi din Timişoara, Vişinel Stancu, îşi însoară nepotul, pe Angelo, în vârstă de 16 ani. Ieri a fost programată logodna acestuia cu Estera (15 ani), fiica lui Boby Stancu, un alt rom bogat din oraş. Pe bulevardul Loga, aflat în zona centrală, chiar lângă sediul Serviciului de Arme, Muniţii şi Substanţe Toxice şi-au făcut apariţia mai multe maşini de lux: Lamborghini, Ferrari, BMW, Mercedes sau Porsche. Majoritatea au numere de Germania.

Cu sonorul la maximum

Vila de protocol a lui Gheorghiu Dej tranşată de ţiganii Cârpaci! Noii proprietari au scos la vânzare un apartament, dar vor să vândă tot numai unor ţigani

Prima vila din Timisoara, transformata in Casa de oaspeti pentru demnitarii comunisti, Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej si Nicolae Ceausescu a ajuns pe mana tiganilor care au cumparat doua apartamente din imobil.

Pe unul dintre acestea, l-au scos la vanzare. Cumparatorii insa va trebui sa fie tot de etnie tiganeasca, altfel nu au nici o sansa.

Cunoscuta sub numele de „Casa cu trei fete”, datorita sculpturii de pe frontispiciul vilei si care infatiseaza trei tinere fete, vila a fost ridicata in anul 1947, pentru fiica fostei directoare a Teatrului Maghiar din Timisoara, dupa planurile unui arhitect italian.

Situata in plin centru orasului, Casa cu trei fete a fost nationalizata, dupa venirea comunistilor la putere si transformata in Vila de protocol pentru demnitarii vremii.