Sfintele Sãrbãtori de iarnã sunt legate de o aleasã atmosferã de pace si bucurie, de minunate traditii strãmosesti. Familiile se adunã laolaltã, comunitãtile se rãgãsesc în entuziasmul serbãrilor îmbelsugate. Pentru noi Românii, Nasterea Domnului Nostru Isus Hristos, ca si Anul Nou, sunt de importantã specialã. Pentrucã suntem un popor crestin în întregimea lui, si povestea cu pruncul nãscut într'un staul sãrac, si cu cei trei magi, condusi de o stea, ne gãsesc uniti lângã flacãra aceleiasi taine. Pe un drum pe care pânã la urmã vor trebui sã vinã toate neamurile lumii. Si apoi pentrucã, noi ne legãm de traditiile Anului Nou destinul nostru de plugari. Dacã de Crãciun umblãm cu steaua si cu Irozii ca sã vestim, sã ducem si altora o nespusã bucurie, de Anul Nou noi trãim anticipat lucrarea si rodirea pãmântului. Povestea bobului de grâu care e aruncat în brazda rodnicã a recoltelor viitoare, prefigurând tot drumul trãirii noastre în lume ca tãrani, dela injugatul boilor pânã la venirea dela moarã, si la colacii de pe masã, frumosi ca fata lui Hristos.
Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500.
Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora. Imaginati-va bucataria sau camara dumneavoastra fara aceste obiecte cotidiene. Prin natura amplasarii geografice comuna Marginea este inconjurata de paduri , dispune de un sol argilos si este strabatuta de apa raului Sucevita, acestea fiind conditii fundamentale pentru acest mestesug in care lutul, apa si focul formeaza un triunghi magic.Inainte de prigoana comunismului in Marginea erau cel putin 60 de familii de olari, dupa cum declara un vechi olar care a ajuns pina la Munchen sa-si prezinte mestesugul.
Ne scrieti uneori intrebindu-ne despre opiniile noastre privind diferite evenimente, obiceiuri sau traditii. O astfel de intrebare recenta avea de a face cu pozitia noastra fata de Valentine’s Day (Ziua lui Valentin) in relatie cu Martisorul Romanesc. Am rugat pe d-l Marcel Lutic, membru AFR (Iasi) si etnograf, sa pregateasca pe aceasta tema o nota informativa din partea AFR pentru cititorii nostri.
Click pe imagine pentru o frumoasă galerie foto
AFR nu promoveaza Valentine’s Day ci sustine pastrarea si promovarea obiceiurilor si traditiilor poporului roman, inclusiv traditionala sarbatatoare a dragostei si a indragostitilor la romani, adica Martisorul Romanesc. Stim ca Valentine’s Day e promovata cu zel si in Romania, dar cu acelasi scop comercial cu care e promovata si in tarile occidentale si in America de Nord. Probabil ca initial Valentine’s Day a fost intentionata ca o sarbatoare a iubirii inocente si sincere, dar in timp a fost transformata in ceea ce vedem astazi – o celebrare mai putin a iubirii sincere si firesti si mai mult a aspectelor ei comerciale.
In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate- sterilitate, lumina-intuneric.
