ISTORIA LUMII DUPĂ BASCI

„Bascii – pelasgi originari din Carpaţi“

CONFORM UNEI GLUME celebre în Bilbao, un cetăţean al oraşului intră la un moment dat într-un magazin şi cere “o hartă bilbaiană a lumii”. Proprietarul magazinului răspunde netulburat: “emisfera dreaptă sau stângă”? Astfel este privită istoria lumii din perspectivă bască, fiindcă uneori, bascii consideră că ei reprezintă “lumea”. Se simt, în mod inexplicabil, asiguraţi, în ceea ce priveşte locul lor între celelalte naţiuni. Dar şi mai important decât atât, bascii încearcă pe de-o parte să se “integreze” în lume, iar pe de altă parte, îşi protejează identitatea unică, specifică lor.

Nici un cuvânt nu-i descrie mai bine pe basci decât termenul “separatişti”, un termen pe care refuză să-l folosească. Chiar dacă bascii sunt nişte insulari, pe insula lor se construiesc în permanenţă poduri care s-o lege de uscat.

Noile cărţi de identitate din Finlanda, acuzate de promovarea rasismului

Militanţii "antirasişti" din Europa condamnă decizia Finlandei de a introduce cărţi de identitate de culori diferite pentru nativii finlandezi, respectiv pentru persoanele de altă naţionalita, scrie Euobserver.com. Începând de pe 1 iunie, finlandezii vor avea cărţi de identitate pe fond albastru, iar minorii pe fond violet.

Statul finladez emite documente de identitate şi pentru cetăţenii străini, însă acestea sunt maro şi nu pot fi folosite ca documente de călătorie în afara Finlandei, pentru aceasta fiind necesar un act emis de ţara al cărei cetăţean este acea persoană.

Sistemul functiona şi până acum în Finlanda, însă cărţile de identitate erau albastru deschis pentru finlandezi şi albastru închis pentru străini. Militanţii "antirasism" protestează împotriva alegerii culorii maro. "Albastru are oare legătură cu culoarea ochilor finlandezilor, iar maroul cu culoarea pielii străinilor? Fiind atât de multe culori disponibile, alegerea stârneşte întrebari", arată Michael Privot, directorul European Network Against Racism.

Scandalul Sarrazin. Risca Germania o dezintegrare etnica?

Afirmatiile lui Thilo Sarrazin au starnit saptamana aceasta o aprinsa polemica, ce a depasit granitele Germaniei. Membru in consiliul de administratie al Bancii Federale si politician social-democrat cu state vechi, Thilo Sarrazin (65 de ani) a mai iesit la rampa ca provocator de dezbateri. Acum insa, afirmatiile sale referitoare la identitatea genetica a unor popoare si etnii, ca si pericolul pe care l-ar reprezenta pentru Germania imigratia islamica, au zgandarit cuibul cu viespi. Din cauza ratei de natalitate scazute, in randul populatiei autohtone, Germania ar deveni "mai mica si mai proasta", considera el.

Cartea "Deutschland schafft sich ab" (Germania se dezintegreaza, ed. DVA, 2010), a fost lansata oficial in 30 august. Avand ca subtitlu "Cum ne punem tara la bataie", cartea a fost tiparita initial in 25.000 de exemplare, toate precomandate. Comenzile s-ar ridica, intre timp, la peste 100.000 de exemplare.

Nu doar opinia publica si mediile germane se ocupa intens de acest caz. SPD vrea sa-l excluda pe Sarrazin din partid, iar Bundesbank-ul, cu acordul tacit al cancelarului Angela Merkel, se framanta cum sa scape onorabil de incomodul personaj, trimitandu-l eventual in pensie.

Identitatea germana si migratia islamica


Fara a se considera un rasist, Sarrazin afirma ca exista o "identitate germana", conditionata genetic, la fel cum exista aceasta identitate la evrei sau la basci. El pune degetul si pe rana unei tematici prezente, de decenii, in toate campaniile electorale din Germania: migratia si integrarea sociala a strainilor. El considera insa ca atentia acordata acestei problematici este insuficienta si "despre costurile sociale ale unei migratii necontrolate se tace chitic... si politic corect".