Cuplu de albi în Bruxelles | White couple in Brussels

Un cuplu de albi în Bruxelles e aproape o raritate azi. Bruxelles este prima capitală europeană cu o majoritate formată din imigranți (57%). Așa că astfel de imagini vor deveni curând istorie.

Gena națională

Ne aflam intr-un an de mare simbolistica nationala. Se implinesc 200 de ani de la prima ocupatie a unei parti din teritoriul national de catre Imperiul de la rasarit.

Acest teritoriu national, nucleu al romanismului si chintesenta implinirii istorice a natiunii romane in lunga sa existenta de peste 2000 de ani, este locul primordial in care fiecare roman isi regaseste radacinile si-si trage seva.

De aceea, lichidarea efectelor instrainarii unor regiuni intregi ale Romaniei in urma unor accidente ale istoriei prin trasarea de granite artificiale, impuse intotdeauna de altii, intre fiii aceleiasi natii, devine o datorie a fiecarui roman si o problema de supravietuire nationala, iar abdicarea sau punerea la indoiala a aceastei datorii este un act de tradare nationala.

Sârbii deghizaţi în vlahi: "Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români"

Radiša Dragojevic, președintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, instituţie controlată de partidele sârbeşti aflate la guvernare, intervine în problema care pune în pericol aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. După ce România a cerut inițial blocarea aderării, solicitând respectarea drepturilor pentru minoritatea române din Serbia, Dragojevic spune că "nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români".

Potrivit unei declarații făcute, ieri, în presa sârbă, Radisa Dragojevic consideră că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe această problemă din două motive: vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi, în al doilea rând, țara vecină recunoaşte atât vlahii, cât şi românii ca minorităţi etnice, informează Agerpres.

ISTORIA LUMII DUPĂ BASCI

„Bascii – pelasgi originari din Carpaţi“

CONFORM UNEI GLUME celebre în Bilbao, un cetăţean al oraşului intră la un moment dat într-un magazin şi cere “o hartă bilbaiană a lumii”. Proprietarul magazinului răspunde netulburat: “emisfera dreaptă sau stângă”? Astfel este privită istoria lumii din perspectivă bască, fiindcă uneori, bascii consideră că ei reprezintă “lumea”. Se simt, în mod inexplicabil, asiguraţi, în ceea ce priveşte locul lor între celelalte naţiuni. Dar şi mai important decât atât, bascii încearcă pe de-o parte să se “integreze” în lume, iar pe de altă parte, îşi protejează identitatea unică, specifică lor.

Nici un cuvânt nu-i descrie mai bine pe basci decât termenul “separatişti”, un termen pe care refuză să-l folosească. Chiar dacă bascii sunt nişte insulari, pe insula lor se construiesc în permanenţă poduri care s-o lege de uscat.