Asociaţia Demnitatea Naţională colectează cărți pentru copiii români din Coștei (Serbia)

Asociația Demnitatea Națională organizează o colectă de carte în limba română pentru copiii de la școala românească din Coștei, Serbia. Cei ce doresc să contribuie cu donații de carte ne pot contacta la adresa de e-mail: adn.romania@yahoo.com

tion.ro: Asociatia Demnitatea Nationala colecteaza carti pentru copiii romani din Serbia

Scris de M.S. - Asociația Demnitatea Națională organizează o colectă de carte în limba română pentru copiii de la școala românească din Coștei, Serbia. Cei ce doresc să contribuie cu donații de carte sunt rugați să contacteze organizația pentru ca un reprezentant să vină să ridice volumele donate.

Timocul a devenit o prioritate pentru România

Timocul a devenit o prioritate pentru România, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea cu românii din aceasta regiune a Serbiei, explicându-le că de anul viitor bursele pentru tinerii de aici se vor dubla sau chiar tripla. 

Şeful statului român a fost în prima sa vizită de stat la Belgrad şi a primit de la omologul său Boris Tadic asigurări că minoritatea română din zona Timocului va primi aceleaşi drepturi de care se bucură sârbii din România. Mai mult, Traian Băsescu a spus marţi la Belgrad, că se gândeşte la o soluţie prin care şi etnicii români din Serbia să poată avea acces la paşapoarte româneşti, după modelul celor din Republica Moldova.

Românii timoceni, frații noștri uitați ...

ROMÂNII DIN TIMOCUL SARBESC - film complet

Un gest nobil: O donaţie foarte importantă pentru Misteria Carpatica

Amănunte despre concertul Misteria Carpatica (din 23 mai 2010!)

Maidanpec, Timoc, Serbia/TimocPress/luni, 17 mai 2010/ - Poetul roman care e stabilit in Franta, Nenad Iancovici, a facut o donatie financiara formatiei de muzica romaneasca moderna MISTERIA CARPATICA, cu o suma de bani pentru a organiza repetitiile acestei formatii in studiul profesionist, in scopul pregatirii pentru concertul LUMINA RAIULUI, care va avea loc pe data de 23 mai in Varset.

Domnul Iancovici, un poet romanesc foarte inzestrat si cunoscut in zona sa, considera aceste mijloace ca fiind modeste, insa pentru MISTERIA CARPATICA sunt foarte importante.

Românii din Timoc, hăituiţi de poliţia sârbă

Poliţia sârbă comite abuzuri împotriva românilor „ca pe vremea lui Tito“. Neoficial, MAE a trimis o notă de protest Belgradului. Peste 300 de etnici români din estul Serbiei au fost interogaţi de poliţia şi procuratura sârbă în legătură cu listele electorale pentru alegerile locale de luna viitoare.

Poliţia sârbă susţine că nu face nimic altceva decât să ancheteze autenticitatea semnăturilor pe listele electorale (la ora 12 noaptea?, notă Lupta NS), în baza cărora partidele româneşti pot fi alese direct. Reprezentanţii românilor-vlahi din ţara vecină spun, însă, că poliţia încearcă să-i intimideze pe românii timoceni, pentru ca aceştia să nu îşi aleagă reprezentanţi români în administraţia locală.

Amănunte despre concertul Misteria Carpatica

Fratele nostru român timocean, artistul Cristian Wagner Rutsanu, lider al trupei de etno-jazz Misteria Carpatica, a avut amabilitatea să ne informeze despre concertul trupei care are loc pe 23 mai, la ora 20, ora Serbiei, în localitatea Vârşeţ.

"Denumirea concertului este LUMINA RAIULUI si este un concert integral Misteria Carpatica. Vom promova ideea noastră muzicală şi valorile în care credem - adică iubirea de Neam şi Datina străbună".

Zeci de persoane din Serbia de nord-est cercetate de poliţie pentru apartenenţa la minoritatea românească

Nigotin, Timoc, Serbia/AGERPRES/sâmbătă, 08 mai 2010/ - Preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin, Duşan Prvulovici, a afirmat sâmbătă, pentru AGERPRES, că în zonele istorice Morava, Timoc şi sudul Dunării autorităţile poliţieneşti au declanşat o adevărată prigoană împotriva cetăţenilor care se declară de etnie rumânească.

Potrivit acestuia, în perioada 21 aprilie-7 mai, un număr de peste 200 de persoane aparţinând minorităţii române/rumâne/vlahe au fost interogate în legătură cu opţiunea lor de a fi nominalizate pe listele electorale pentru alegerile de la 6 iunie a conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Rumâne cu sediul la Bor, oraş situat în Serbia de nord-est.

‘Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin va interveni pentru apărarea valorilor naţionale rumâneşti şi a drepturilor celor 300.000 de minoritari care trăiesc majoritar în 154 sate şi alături de alte 48 localităţi cu populaţie mixtă. Nu putem asista fără să ripostăm la represiunea rumânilor care îşi mai zic şi vlahi’, a precizat Prvulovici.

Autorităţile sârbe continuă campania de represiune împotriva românilor/vlahilor din Timoc

Politia si procuratura sarba continua campania represiva impotriva romanilor/vlahilor din Timoc, care sunt pe lista romaneasca pentru alegerile Consiliului National al Minoritatii Nationale Rumane din Serbia, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Azi noapte la orele 24, batranul si cunoscutul rapsod popular al cantecelor romanesti timocene, Tihomir Paunovic (foto), in varsta de 80 de ani, a fost trezit din somn si interpelat de politia sarba, fiind luat la rost pentru prezenta numelui sau pe lista doctorului Pedrag Balasevic.

Romanian Global News a aflat ca unul din procurorii responsabili de campania antiromaneasca din Timoc a venit de la Belgrad, el lucrand inainte in Kosovo si fiind specializat in anchete politice. Numele acestuia este Denic Momcilo si lucreaza la procuratura din Pojarevat. Implicata este si politia sarba, iar unul dintre politistii implicati in intimidarea romanilor timoceni si care ii ancheteaza pe acestia este inspectorul Goran Kozac tot din Pojarevat.

Represiunea autoritatilor sarbe impotriva romanilor/vlahilor din Timoc continua

In timp ce astazi delegatia romanilor din Serbia este primita de Presedintele Basescu la Cotroceni, in lipsa insa a doi lideri importanti ai romanilor/vlahilor din Timoc, in Serbia politia si procuratura continua represiunea impotriva celor care sunt pe listele actualului Consiliu National, adica acelora care se declara rumani, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

In spatele zambetului fatarnic al lui Tadici se ascunde drama a 300.000 de romani/vlahi din Timoc.

In timp ce Presedintele Basescu vorbea cu delegati ai romanilor din Serbia, procuratura din Pojarevat ancheta pe Olghita Caranovic, secretara biroului teritorial al Consiliului National al Rumanilor din Velico Gradiste. Singura ei vina este ca este si se declara rumanca.

"Foaia bobocilor", revista românilor din Satu Nou (Serbia)

Alte numere ale revistei (format pdf)

Românii uitaţi din Serbia

Un reportaj foarte bun, difuzat de ProTV şi realizat de Cristian Tabără, recomandat tuturor celor ce doresc să îşi cunoască fraţii români din Timoc. Drama prin care aceştia trec, de la 1833, când armată sârbă a ocupat se poate rezuma cam aşa: "Ne pun să vorbim sârbeşte", "Pe mine m-o bătut dăscăliţa că vorbesc româneşce". Asta este politica statului sârb: fără drepturi pentru românii din Timoc, nu există învăţământ în limba româna, nici măcar o grădiniţă în care cei mai mici dintre fiii neamului nostru să vorbească în limba strămoşească. Ani de zile s-a luptat Părintele Boian Alexandrovici (Alexandru) pentru a ridica o biserică în limba româna pentru neamul românesc din Dacia Ripensis unde acum parintele luptător este Protopop. Lucrurile câştigate de Părintele Boian şi fraţii timoceni, alături de românii din Banatul de Sud (acum în Serbia) sunt remarcabile, dar este mult de luptă pentru că statul sârb nu binevoieşte sa le acorde drepturile elementare. Dar lupta pentru drepturi continuă!

Istoria timocenilor

Sursa: valeatimocului.ro

 Continut: TRIBALIA ŞI DACIILE SUD-DUNĂRENE - LEAGĂN AL ROMÂNISMULUI

SUB TURCI - PRIVILEGII PENTRU SUPUSII ROMANI TIMOCENI

SUB SLAVII CREŞTINI – MECANISME INFERNALE DE DEZNAŢIONALIZARE

MEMORII LA CARE EUROPA ŞI BUCUREŞTIUL SUNT SURDE

SERBIA DE RĂSĂRIT: O MARE DE ROMÂNI

În Serbia, românii trăiesc în două comunităţi cărora li se aplică standarde diferite în ce priveşte dreptul la păstrarea identităţii.

Prefectura Timiş şi românii din Valea Timocului

Citind interviul, luat de Augustin Paunoiu preotului Boian Alexandrovici (text aparut în Curentul International, din 5 nov.2009), mi-am adus aminte de un eveniment din vara care a trecut.

Eram la Timisoara când rasfoind un saptamânal local dau peste informatia ca tocmai avusese loc întâlnirea dintre consilierul prezidential al presedintelui Serbiei, la prefectura, cu doi sub- prefecti de Timis, prilej cu care s-au discutat diverse probleme. Mi-a atras atentia informatia ca la solicitarea consilierului prezidential subprefectii s-au angajat sa ajute la repararea liceului sârbesc. Mai citesc odata si nu-mi vine sa cred; nimic despre românii din Serbia. Adica numai sârbii din România au probleme iar românii din Serbia sunt fericiti, n-au nici o problema. Ma gândesc ca poate totusi s-a discutat si despre românii de acolo, dar n-a aparut în presa. Pentru a afla adevarul ma deplasez la biroul de informatii al prefecturii.

Alexandru Bălan : « E uşor să fii român în România, dar e mult mai greu să-ţi păstrezi identitatea românească în afara graniţelor. »

Pe Alexandru Balan l-am cunoscut de curand. Mi-a facut o deosebita placere sa cunosc un roman atat de mandru de identitatea lui nationala si atat de hotarat sa lupte pentru drepturile fratilor lui, oriunde s-ar afla ei. In materialul preluat de pe saitul sprevest.ro (via basarabia91.net) aveti ocazia sa il cunoasteti pe acest admirabil roman. Dar daca veti avea bucuria sa il si intalniti, atunci veti vedea ca nu se poate descrie in cuvinte dragostea lui Alexandru Balan pentru fratii lui romani. O sa il gasiti la nenumarate manifestari culturale romanesti, fie in Serbia sau Romania, ori chiar in strainatate. Mereu cu tricolorul dupa el ... Felicitari pentru tot ceea ce faci frate roman si sa ne vedem cu bine cat de curand! Traiasca romanii uniti!

Alexandru Balan este unul din puţinii români din Serbia care continuă să lupte pentru identitatea românească, chiar dacă politica sârbă faţă de minorităţi a fost tot timpul una ostilă. Are 36 de ani, a absolvit Facultatea de Economie la Westfield College în Londra, s-a reîntors totuşi acasă şi intenţionează în viitorul apropiat să înfiinţeze «Organizaţia Românilor Bănăţeni». E convins că experienţa obţinută în Anglia îi va ajuta să atragă fonduri europene pentru proiecte importante pentru comunitatea românească din Serbia : construirea bisericilor în satele româneşti, restaurarea caselor de cultură etc. Mai multe despre Alexandru, dar şi despre comunitatea românească din Serbia în discuţia ce urmează :

Conform ultimului recensământ, câţi etnici români sunt în Serbia ?

Romanii din Timoc: Am fost tradati de parlamentarii romani de la Strasbourg

Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia (MDRS) a adresat, duminica, o scrisoare tuturor cercurilor democratice romanesti si europene, prin care acuza ''indiferenta parlamentarilor romani fata de situatia minoritatii etnice romane din Serbia de nord-est''. Presedintele MDRS, Dimitrie Craciunovici, a declarat, duminica, ca reprezentantii Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), Cezar Preda, Ilie Ilascu, Relu Fenechiu si Mihai Tudose - prin absenta de la dezbaterea in plen a Raportului lui Jurgen Herrmann referitor la romanii din sudul Dunarii si vaile raurilor Timoc si Morava - ''au compromis, pentru multi ani, viitorul celor peste 300.000 romani a caror identitate a fost afectata''. "Ceea ce este si mai grav, parlamentarul Cornelia Cazacu a votat impotriva dorintei timocenilor de a avea dreptul la invatatura si liturghie in limba romana si, astfel, a contribuit la falsificarea istoriei neamului romanesc si nasterea unei noi comunitati, cea vlaha", a precizat Craciunovici, relateaza Agerpres. Prin scrisoarea deschisa trimisa mai multor institutii din lume, dar si liderilor unor entitati culturale din Serbia si Romania, Dimitrie Craciunovici intentioneaza sa traga un semnal de alarma si isi exprima speranta ca ''guvernele europene se vor lasa antrenate in demersul romanilor(...) si vor determina Belgradul sa revina asupra hotararii de a-i mai imparti pe romani in vlahi si rumani''. Potrivit presedintelui MDRS, ''populatia autohtona din cele 154 de sate romanesti si 48 de localitati mixte este profund afectata de forma confuza a Rezolutiei 1632 a APCE, care a raspuns mai mult unor interese straine, decat celor care timp de peste 170 de ani au fost asimilati, lipsiti de dreptul de a avea administratie, scoli si biserica proprii'', a spus Craciunovici. El a sustinut ca decizia APCE ii va inversuna atat pe partizanii sarbi ai etnonimului ''vlah'', cat si pe liderii unor societati culturale vlahe din Timoc, care ii vor ignora pe aceia care s-au declarat romani la recensamantul din aprilie 2002 si vor promova ''cu obstinatie aberanta limba vlaha, de fapt un artificiu pentru a controla si manipula masa compacta a populatiei cu radacini autentice romanesti''. ''In anul 2007, cand parlamentarul german Jurgen Herrmann a venit in Timoc, MDRS, care este cea mai mare organizatie romaneasca, avand drept membri peste 40% din numarul romanilor din zona, nu a fost chemata la dialog. S-a procedat astfel intrucat suntem singurii care lupta pentru romanism si nu pentru vlahism.(...) Suntem o forta si multi se tem de noi'', a apreciat Craciunovici.