E puţină isterie în mass-media românească în jurul regionalizării şi Ţinutului Secuiesc. Am încercat să stau strâmb şi să judec drept situaţia. Prima dată m-am gândit la secui. Şi recapitulând cam tot ce ştiu mi-am întărit părerea că mie îmi plac secuii. I-am cunoscut de mic, de la Braşov. Am cunoscut mulţi de atunci până acum. Nu am să reproşez nimic nici unuia dintre ei. Sunt oameni direcţi, sinceri şi curajoşi. Din punct de vedere istoric secuii au fost alături de voievozii moldoveni şi munteni ori de câte ori au fost solicitaţi şi nu s-au făcut niciodată de râs.
Primăria Sfântu Gheorghe a schimbat denumirea mai multor străzi. "Mihail Kogălniceanu", "George Coşbuc" şi "Aurel Vlaicu" au ajuns la marginea oraşului, în timp ce mult mai aproape de centru a apărut "Dealul Attila" în locul străzii "Horea, Cloşca şi Crişan". Strada 1 Decembrie 1918 a fost împărţită astfel încât Primăria a ajuns acum pe strada "Petofi Sandor".
Propunerea de înlocuire a plăcuţelor a venit din partea primarului Antal Arpad, care s-a arătat nemulţumit de „reminiscenţele comuniste" ale numelor româneşti ale străzilor şi a vrut să restabilească un „echilibru" între cele cu nume maghiare şi cele cu nume româneşti.
Sursa: George Damian
