Primarul din Baia Mare a terminat construcţia zidului care desparte o comunitate de ţigani infractori de restul localnicilor. Băimărenii sunt mulţumiţi de măsura luată de autorităţi şi susţin că, în trecut, au fost victimele furturilor şi tâlhariilor nenumărate comise de ţiganii din zonă. Asemenea măsuri au fost luate şi în judeţul Braşov, într-o localitate slovacă, dar şi în alte zone ale Europei unde comunităţile locale au fost exasperate de violenţa infractorilor ţigani şi de mizeria care era produsă de aceştia, adevărate focare de infecţie şi răspândire a bolilor grave.
Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade
Se afișează postările cu eticheta zidul de la Tarlungeni. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta zidul de la Tarlungeni. Afișați toate postările
vineri, 22 iulie 2011
Construcţia la "marele zid ţigănesc" din Baia Mare s-a finalizat. Băimărenii doresc un zid mai înalt!
miercuri, 25 noiembrie 2009
Slovacii au construit un zid de aparare impotriva tiganilor, intr-un sat din estul tarii
Slovacii au construit un zid impotriva infractorilor tigani, separand aproximativ 1.200 de tigani de restul comunitatii. Zidul (foto) a fost ridicat luna trecuta, in satul Ostrovany, situat in estul tarii.
Constructia de beton are o lungime de 150 de metri, doi metri inaltime si a costat primaria 13.000 de euro, informeaza AFP.
Decizia autoritatilor locale a starnit indignarea cetatenilor de etnie tiganeasca si asa-zisilor aparatori ai "drepturilor omului". Cyril Revak este din 1991 primarul satului cu 1.800 de locuitori. Primarul justifica aceasta constructie acuzand comunitatea tiganeasca de furturi. Un asemenea zid exista si in Romania, in judetul Brasov, la Tarlungeni, din aceleasi motive: infractionalitatea tiganeasca.
"Gardul nu impiedica tiganii sa vina in sat. Ii impiedica doar sa ajunga in gradini ca sa fure. Nu este vorba decat despre furturi marunte, mai ales toamna. Oamenii nu mai pot cultiva legume in gradini, pentru ca totul este furat", sustine primarul.
Hotararea a fost luata prin vot, in consiliul municipal. Si desi este majoritara in Ostrovany, comunitatea tiganeasca NU s-a impotrivit niciun moment constructiei. Dezider Duzda, singurul consilier de etnie tiganeasca, a recunoscut ca a votat "pentru zid". "Consiliul municipal oricum ar fi decis asta" (sic!), si-a explicat el gestul.
vineri, 23 ianuarie 2009
Tarlungeni, Brasov: Un zid de aparare impotriva tiganilor dupa modelul israelian

La cativa kilometri de Brasov, in satul Tarlungeni, 1.100 de tigani traiesc separati de romani si de maghiari. Separati la propriu, de un zid ridicat de Primarie acum mai bine de un an si jumatate. Bariera, inalta de trei metri, a nascut frustrari si revolte, pentru ca tiganii sunt nevoiti sa foloseasca o ruta ocolitoare pentru a ajunge la scoala sau la magazin.
De cealalta parte, vecinii – 700 de romani si 1.900 de maghiari - considera ca zidul din beton ramane singura solutie pentru o viata inistita si tihnita, chiar daca unii recunosc ca aduce a monument inchinat segregarii etnice.
Doua solutii: sticla si beton
Primarul comunei care inglobeaza Tarlungeniul, Iosif Kiss, face parte din categoria vehementilor. Acum un an si jumatate, "satul" de reclamatiile primite de la romanii si maghiarii din imediata vecinatate a cartierului, intaiul cetatean al locului a decis sa transeze pe veci problema: dupa modelul din teritoriile palestiniene, a separat romii de restul satului printr-un zid; unul mare de trei metri. "In zona respectiva, pe timpuri, a fost o moara, iar conform Legii 10, fostii proprietari au primit terenul. Oamenii astia, zi de zi, erau devastati de tigani, terenul fiind chiar in buza comunitatii tiganesti.
Au venit la mine cu zeci de reclamatii si le-am sugerat sa ingradeasca terenul. Ei fiind patru frati nu s-au inteles cum sa procedeze si nu mi-a ramas decat sa cumpar eu pamantul si sa fac un gard ca sa nu mai aud ca sunt scandaluri in sat", marturiseste edilul Kiss. Ideea, insa, l-a costat mai mult decat o casa "romaneasca", la pretul zonei: "Am dat 60.000 de euro si am trantit un gard sanatos, din beton cu un strat de sticla deasupra, ca sa-i descurajez sa mai sara dincolo. Nu este nici segregare, nici Marele Zid chinezesc. E un gard care protejeaza in primul rand proprietatea", continua oficialul.
Argumentul social
De partea cealalta a barierei de beton, maghiarii si romanii nu isi ascund satisfactia. Pentru ei, o data cu aparitia zidului despartitor au venit zilele linistite, dupa cum singuri marturisesc. Irina Molda are 79 de ani si locuieste la o aruncatura de bat de simbolul segregarii. "E mult mai bine de cand s-a luat masura asta, e mult mai liniste, faceau ravagii altfel. Daca prindeau o vaca pe strada o chinuiau, mereu aruncau cu pietre in geam, uitati-va aici cum sunt ciuruite portile, plus larma continua", se confeseaza femeia.
"Nu mai sunt batjocoriti batranii de cand au inchis aici. Copiii romi erau foarte rai. Cand se intorceau de la scoala, pe drum, chinuiau oamenii in varsta. Nu mai curand o vecina a noastra de 70 de ani a fost violata, fapt care i-a adus si sfarsitul la scurt timp", povesteste si vecinul Ioan Ciuca. Iar Grigore Tifrea, un satean mereu ingrijorat de faptul ca socrul sau locuia singur in apropierea romilor, se intreaba retoric: "La un moment dat, am gasit bucati mari rupte din gard. La ce ma puteam astepta?".
Argumentul turistic
Grija de a disciplina numeroasa comunitate roma si de a aplana conflictul dintre etnii are insa radacini si in planurile actualei administratii. In curand, la opt kilometri de sat se va ridica o statiune turistica ecologica. "Am semnat deja contractul cu investitorul din SUA care doreste sa construiasca o statiune intr-o zona virgina. Au investit deja patru milioane de euro si asta ne aduce la buget o suma frumusica – patru miliarde de lei vechi anual. Deci trebuie sa oferim toate conditiile, caci unde mai gasesti ca, pe timp de recesiune, cineva sa investeasca la modul asta?" se justifica primarul Kiss.
"Deci problemele sunt multiple"
"Ne-am propus sa cumparam terenul de la proprietari cu un euro pe metrul patrat ca sa se stopeze fondul actual de nemultumire. Nu mai spun ca dincolo de asta intervine si situatia in care atunci cand vin cei de la Electrica sa le puna lumina, trebuie sa ma milogesc pentru ca le cere autorizatie de constructie si, evident, ei nu au. Deci problemele sunt multiple", spune Iosif Kiss, primarul din Tarlungeni. Sursa: Ziare.ro


