In baza unei solicitari primite la CICCR in data de 3 iunie 2010 din partea lui Susman Constantin Teodor, nepotul lui Susman Teodor (foto) din Rachitele, au fost incepute investigatiile privitoare la stabilirea locului unde au fost ingropate ramasitele pamantesti ale fratilor Toader si Avisalon Susman, care au fost ucisi la inceputul lui februarie 1958 in urma unui actiuni operative a Securitatii.
Dupa un indelungat efort si multe cercetari de teren efectuate in satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea si confruntarea diferitelor ipoteze si teorii privitoare la acest caz, am reusit sa stabilim cu aproximatie posibilul loc al mormantului comun.
Mentionam ca in demersul nostru am constatat, la multe persoane in varsta care au fost contactate si intervievate, o vadita retinere in a discuta despre acest tragic caz, motivul fiind persistenta inca in constiinta oamenilor a unui sentiment de frica fata de tot ce a reprezentat fosta Securitate.
Avand in vedere rezultatele cercetarilor noastre, in care trebuie sa includem si incertitudinile inerente pentru un astfel de caz complicat, CICCR organizeaza incepand cu ziua de miercuri, 6 iulie 2011, o investigatie arheologica in satul Tranisu, comuna Poieni, judetul Cluj, care vizeaza cautarea si deshumarea osemintelor celor doua victime.
Operatiunea va fi executata de o echipa specializata in astfel de actiuni, coordonata de catre d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alaturi de care se vor afla Paul Scrobota, arheolog si director al Muzeului de Istorie din Aiud, Horatiu Groza, arheolog la Muzeul de Istorie din Turda si d-nul Marius Oprea, presedintele Asociatiei pentru Memoria Victimelor Comunismului si coordonator CICCR.
Forta de munca necesara pentru sapaturi va fi asigurata benevol de catre domnii Dan Iancu si Ghita Iancu, patronii unei firme din Huedin, care ne-au mai sprijinit in acest fel si la actiunea din 2010 de la Rachitele, cand am reusit sa descoperim si sa recuperam osemintele lui Teodor Susman.
Toader si Avisalon s-au nascut in satul Rachitele, acestia fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut impreuna Susman Teodor si Ecaterina. Conform actelor de stare civila, Susman Toader s-a nascut la 1 octombrie 1923, iar Susman Avisalon la 27 aprilie 1928. Nici unul dintre ei nu a fost casatorit.
Familia Susman a fost una dintre cele mai instarite familii din zona Huedinului. Pana in anul 1945, Teodor Susman detinuse functia de primar al comunei Rachitele. Il regasim in aceasta postura, fara a fi membru in vreun partid politic, in timpul guvernarilor liberale (1922-1928, 1930-1934) si apoi in toata perioada razboiului (1939-1945). Dupa constituirea structurilor comuniste locale, tocmai aceasta conditie materiala mai buna, care oferea o anumita independenta in relatia cu statul, a devenit sursa multor probleme.
Puterea comunista nu avea nevoie de indivizi independenti si cu influenta in comunitate, ci de o masa de cetateni, amorfa si controlabila. Integrat intr-o asemenea tendinta, Susman devenea dusmanul de clasa, care trebuia neutralizat. Primele represalii au constat in inlaturarea sa din functia de primar, in 1945, pentru ca apoi sa urmeze alte abuzuri de care nu au fost straini si cativa consateni care, din oportunism si dorinta de parvenire, au devenit slugi ale noului regim politic. Consecinta acestora a fost radicalizarea atitudinilor lui Teodor Susman fata de puterea comunista.
Ceea ce il facea si mai indezirabil pe acesta in perceptia autoritatilor comuniste, era prestigiul si autoritatea de care se bucura atat in Rachitele, cat si in intreaga zona a Huedinului si nu numai. Rezolvarea problemei din partea autoritatilor nu putea depasi obiceiurile vremii, anume inlaturarea totala a lui Susman din viata sociala prin metoda arestarii, incarcerarii si de ce nu, a executiei fara judecata. In august 1948, Securitatea a incercat arestarea lui Susman si a altor apropiati, insa multi dintre cei vizati au reusit atunci sa fuga si sa se ascunda. De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenta anticomunista, condus de Teodor Susman, care in anii urmatori a activat in zona Muntilor Vladeasa din Apuseni. Grupul de partizani a fost alcatuit din mai multe persoane, intre care si cei doi frati, Toader si Avisalon. Teodor Susman a fost ucis de Securitate in 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenti din cadrul grupului au fost cei doi fii ai sai, care au fost suprimati abia in anul 1958.
Moartea lui Susman Toader si Susman Avisalon a avut loc in ziua de 2 februarie 1958, ca urmare a unei actiuni intreprinse impotriva lor de catre organele represive ale statului. In aceasta actiune, pregatita si organizata in urma unei indelungate activitati informative, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum si trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floresti, de langa Cluj.
Cei doi frati se aflau atunci in satul Tranisu, fiind adapostiti in gospodaria lui Florea Romul, care se afla pe Dealul Mincii. Conform documentelor Securitatii, echipa care a actionat in teren a fost condusa de maiorul Moraru Ioan, acesta fiind atunci loctiitorul sefului Directiei de Securitate a Regiunii Cluj. Efectivele Securitatii au fost transportate in teren cu sapte camioane si turisme, acestea fiind lasate la o distanta apreciabila de sat pentru a se realiza surprinderea obiectivului, continuarea deplasarii trupelor fiind facuta apoi pe jos. In jurul orei 5,30 gospodaria lui Florea Romul a fost inconjurata si blocata, in acel moment partizanii aflandu-se in podul grajdului.
Au fost anchetati toti membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuata o perchezitie generala a locuintei si anexelor gospodaresti. In jurul orei 8,30 s-a trecut la o noua verificare a podului grajdului, cand s-a dispus ca tot fanul aflat acolo sa fie dat jos. In momentul cand echipa destinata sa execute aceasta operatiune a ajuns in gura podului, aceasta a fost intampinata cu foc de arma. A urmat apoi un schimb de focuri care a durat aproximativ doua ore, in acest timp o echipa de asalt incercand in mai multe randuri sa patrunda in grajd, insa de fiecare data fara succes. Pentru intimidarea fratilor Susman si pentru a se forta predarea lor, s-a dat foc la o capita de fan aflata in spatele grajdului, moment in care cele cateva capete de vite au fost scoase afara.
Alte incercari de patrundere in grajd au fost din nou respinse. In aceasta situatie, s-a ordonat incendierea unui colt al grajdului si incercarea unei noi patrunderi in interior, respinse si de aceasta data de cei doi partizani. Grajdul a fost cuprins in scurt timp de flacari, iar din interior riposta armata a incetat pentru totdeauna. A doua zi, in 3 februarie, cadavrele carbonizate ale lui Toader si Avisalon Susman au fost recuperate si asezate langa grajdul care a ars in totalitate. Documentele oficiale vorbesc despre identificarea cadavelor in prezenta unui procuror si de efectuarea unei asa-zise autopsii, care a stabilit ca „banditii au ars de vii”. Dupa unele marturii, se presupune ca victimele au fost lovite si de gloante. Cadavrele arse au fost expuse timp de 7 zile langa casa familiei Florea, fiind asezate pe un pat de fan. Au fost apoi ingropate intr-o groapa comuna, sapata de catre soldati intr-o padurice aflata in apropiere.
Daca ramasitele pamantesti ale celor doi vor fi gasite, familia intentioneaza sa le reanhumeze ulterior impreuna, in zona satului Rachitele, pe Valea Firii, alaturi de parintele lor, Teodor Susman. Mentionam ca pentru cei doi defuncti nici o autoritate a vreunei administratii locale nu a eliberat pana in prezent certificate de deces, ei putand fi considerati astazi drept persoane disparute, insa in viata.
Observatii:
Din Cluj, la Tranisu se poate ajunge pe soseaua spre Oradea (DN1/E60). Dupa Huedin se mai parcurg inca 20 de km, dupa care se face la stanga pe Valea Draganului, urmandu-se drumul judetean 764B pe o distanta de circa 7 km pana la intrarea in satul Tranisu. Pentru a se ajunge la obiectiv, din drumul judetean mentionat se face la stanga, intrandu-se in sat, dupa care se mai parcurge o distanta de circa 1 km pe un drum de tara in panta. Din acest punct si pana la locul cercetarilor (zona fostei gospodarii a lui Romul Florea de pe Dealul Mincii), mai ramane de parcurs o distanta de aproximativ 1km. In functie de starea terenului, acest sector de drum se poate parcurge numai partial cu o masina, si numai de teren, sau integral pe jos.
Relatii suplimentare la tel. 0721400396.
Strada Barbu Vacarescu, nr. 301-311, sector 2, Bucuresti – Romania.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”