ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA
Expoziţia a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Fundaţia Konrad Adenauer, beneficiind şi de sprijinul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Expoziţia prezintă 11 acţiuni de căutare şi deshumare ale unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952.
Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 - 2009 de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituţionale intervenite în ultima perioadă de timp la acest institut, au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare fie în cadrul recent înfiinţatului Centru de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori din partea altor instituţii. Materialele şi obiectele care alcătuiesc expoziţia aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 18 persoane executate, toate prin împuşcare, 17 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Satu Mare, Teregova (jud. Caraş-Severin), Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua şi Dealul Capsei (jud. Alba). Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău - sat).
Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.
Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu şi studenţilor, dar şi celor care au cunoscut în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile regimului comunist în România.
Expoziţia Numitorul comun: Moartea, a fost prezentată până în prezent în următoarele locuri din ţară şi străinătate:
- Cluj-Napoca (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei) : 21 oct. – 8 nov. 2009.
- Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român): 11 – 29 nov. 2009.
- Alexandria (Muzeul Judeţean Teleorman): 14 – 29 ian. 2010.
- Giurgiu (Muzeul Judeţean Teohari Antonescu): 2 – 16 febr. 2010.
- Praga / Cehia (Universitatea Carolina): 22 febr. – 5 mart. 2010.
- Alba Iulia (Muzeul Naţional al Unirii): 21 apr. – 4 mai 2010.
La Braşov, deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc în ziua de marţi, 18 mai, ora 13, la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov – Casa Sfatului (Piaţa Sfatului nr. 30), publicul interesat putând să o viziteze în perioada 18 - 31 mai 2010.
Alte informaţii şi detalii suplimentare privitoare la această manifestare se mai pot obţine de la reprezentanţii CICCR, la tel. 0721400396.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”