Timişorenii nu vor taxă de habitat pentru a se reabilita casele ţiganilor

Timişorenii, „ameninţaţi” din nou cu taxa pe habitat

"Nu vă e jenă de ce faceţi? Parcă aţi crescut în curtea lui Băsescu!", le-a spus o timişoreancă reprezentanţilor Primăriei Timişoara care au participat la dezbaterea publică pe tema taxelor şi impozitelor pentru anul 2011. Sala a fost plină, circa 80 de persoane, majoritatea pensionari şi reprezentanţi ai societăţii civile, au huiduit şi au aplaudat de fiecare dată când vreun vorbitor a avut de transmis un mesaj dur către Primărie.

Directorul Direcţiei Fiscale din Primărie, Adrian Bodo, a fost cel mai huiduit. "Să vă bată Dumnezeu, că aţi făcut dezbaterea publică în zi de sărbătoare, aţi crezut că nu vine nimeni. Burghezia comunistă este la putere!", a spus un cetăţean din cartierul Iosefin, în aplauzele asistenţei.
Timişoreanul a îndemnat oamenii să nu mai plătească taxele şi impozitele şi să se adune semnături pentru demiterea conducerii Primăriei. Acuzele au continuat, Bodo fiind numit "Boc de Timişoara".

Una dintre timişorencele mereu vehemente împotriva primăriei a exprimat şi teama cea mai puternică despre destinaţia banilor folosiţi din taxa de habitat. Aceste sume ar trebui să meargă în reabilitarea clădirilor din centrul oraşului. "De ce să îi fac eu casa ţiganului, ca să mă sfideze din gipane?", a întrebat femeia. Avocata Carmen Obârşanu, care în toamna anului trecut a fost bătută de persoane din familia Cârpaci, a adăugat că "toate imobilele din centru aparţin unor baştani, care au trecut casele pe numele unor persoane nevoiaşe".

Pensionarii au profitat de ocazie să se plângă de curăţenia din oraş, de dorinţa primăriei de a creşte preţul la gigacalorie, de sistemul de amprentare al angajaţilor din Primărie, de pensiile reduse de Guvernul Boc şi multe altele.

Soluţiile concrete au fost oferite de oamenii de afaceri. Ovidiu Şandor, directorul Modatim Investment şi membru în Consiliul Consultativ al Primăriei, a criticat dur politica fiscală a municipalităţii, care a preferat să reducă sumele pentru investiţii şi să cheltuie mai mult. "Deşi în 2009 veniturile realizate au fost în procent de 90 la sută, dar la partea de cheltuieli au fost creşteri, de exemplu pentru bunuri şi servicii - 11 la sută, salarii - 9,7 la sută, subvenţii - creştere de 35 la sută, faţă de martie 2009. Adică în total, 16,5 milioane euro, doar creşteri. La investiţii apare o scădere de 75 la sută, de la 35,5 milioane de euro în martie 2009, la o sumă de 9,5 milioane de euro, deci o reducere de 26 de milioane de euro la investiţii", a spus Şandor.

Din punctul acestuia de vedere, dublarea taxei pe imobil pentru persoanele fizice şi introducerea unei taxe de habitat este nejustificată şi mai ales nu a fost motivată de către Executivul Primăriei şi nici nu s-au făcut estimări despre ce sume s-ar putea colecta. "Din analiza cifrelor pe 2009 a rezultat că strategia de criză primăriei a fost creşterea subvenţiilor şi a cheltuielilor curente şi reducerea drastică a investiţiilor pentru satisfacerea nevoilor de consum ale primăriei. Relansarea economică să poate face prin alte metode, prin renegocierea sau rezilierea contractelor păguboase, gen contractul pentru întreţinerea toaletelor publice, care costă 750.000 euro pe an
sau cel de întreţinere a spaţiilor verzi, 2 milioane de euro pe an. Din astfel de contracte prestate la valori mult peste cele reale se pot economisi milioane de euro", a spus Şandor. O altă sugestie a omului de afaceri a fost ca municipalitatea să acceseze fonduri europene. "Timişoara trebuie să înceapă să obţină fonduri europene, din păcate nu s-a obţinut niciun euro, deşi s-au investit milioane de euro în studii de fezabilitate. Primăria poate accesa o sumă de 70 milioane de euro, dar nu s-a aprobat niciun proiect făcut de PMT până acum", a precizat omul de afaceri.

În ceea ce priveşte taxa de habitat, Şandor consideră că este un nou impozit pe clădiri, iar aplicarea ei ar fi ilegală şi va fi contestată pe bună dreptate, deci nu ar putea fi aplicată oricum. "Din taxa de habitat s-ar strânge sub un milion de euro, din care scădem sumele necesare pentru aplicarea ei şi ar rămâne 750.000 de euro. Deci exact cât plătim pentru întreţinerea toaletelor publice. Cred că ar trebui amânată aplicarea acesti taxe. S-ar crede că Primăria este preocupată se să pieptene, în timp ce oraşul arde. Nu cred că Timişoara are acum nevoie de un face-lift al zonei centrale", a conchis Ovidiu Şandor.

La rândul său, omul de afaceri Emil Cristescu a spus că nici societăţile comerciale din Timişoara nu sunt de acord cu majorarea de taxe. "Soluţia ar fi o cheltuire cu mult mai mare grijă a banilor din bugetul Primăriei. Bugetul Timişoarei este unul din cele mai mari din ţară, 160 milioane de euro", a spus Cristescu. sursa opiniatimisoarei.ro