Aleksandr Miasnikov a fost unul dintre medicii chemaţi la căpătâiul lui Stalin, când dictatorul s-a îmbolnăvit, în 1953, şi, în jurnale ţinute secrete până de curând, doctorul susţine că Stalin suferea de o maladie cerebrală care i-ar fi afectat modul în care lua decizii.
Dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin, cunoscut pentru cruzimea sa, a suferit de o maladie cerebrală care a contribuit la dezvoltarea paranoiei sale şi a influenţat maniera dură cu care a condus Uniunea Sovietică, potrivit jurnalelor unuia din medicii săi personali.
Aleksandr Miasnikov a fost unul dintre medicii chemaţi la căpătâiul lui Stalin, când dictatorul s-a îmbolnăvit, în 1953, şi, în jurnale ţinute secrete până de curând, doctorul susţine că Stalin suferea de o maladie cerebrală care i-ar fi afectat modul în care lua decizii.
Medicul informează că la autopsie s-a descoperit o ateroscleroză gravă în creierul lui Stalin, boală care apăruse cu mai mulţi ani înainte, şi că aceasta ar fi putut să influenţeze negativ caracterul şi acţiunile dictatorului.
"Stalin şi-ar fi putut pierde capacitatea de a distinge între bine şi rău, între sănătos şi periculos, permisibil şi interzis, prieten şi duşman. Trăsăturile de caracter ar fi putut deveni exagerate, astfel încât o persoană suspicioasă să devină paranoică", scrie medicul.
Fragmente din jurnalele lui Miasnikov au apărut joi în publicaţia rusă Moskovsky Komsomolets.Totodată, fragmente din nişte jurnale secrete ale lui Lavrentiy Beria, unul dintre cei mai cruzi oameni din cercul de apropiaţi ai lui Stalin, au apărut săptămâna aceasta în publicaţia Komsomolskaya Pravda. De altfel, jurnalele lui Beria - care oferă o perspectivă atât asupra minţii acestuia, cât şi asupra ierarhiei sovietice - vor apărea într-un volum la o editură care a publicat anterior cărţi de reabilitate a epocii Stalin, însă nu se ştie dacă acestea sunt originale.
Aceste jurnale se referă la Stalin cu porecla revoluţionară "Koba" şi sunt pline de expresii vulgare şi înjurături.
Notele încep în 1938, când Stalin i-a spus lui Beria să părăsească Georgia natală şi să vină la Moscova pentru a lucra cu Nikolai Yezhov, şeful temutei poliţii secrete NKVD (cunoscută ca "piticul însetat de sânge"). NKVD tocmai omorâse sute de mii de cetăţeni sovietici. Yezhov a fost omorât în 1940 şi Beria i-a luat locul, devenind unul dinrte cei mai de încredere locotenenţi ai lui Stalin. Avea un comportament sexual deviant şi mergea adesea pe străzile Moscovei pentru a răpi femei pe care apoi le viola.
Dacă sunt originale, jurnalele lui Beria aduc noi informaţii despre evenimentele petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În august 1942, Winston Churchill a mers la Moscova pentru a se întâlni cu Stalin şi fiecare era suspicios în ceea ce îl priveşte pe celălalt, iar Beria susţine că l-a sfătuit pe Stalin să îl îmbete pe premierul britanic pentru a obţine anumite lucruri, ceea ce de altfel s-a întâmplat. "Este bine când cunoşti în avans slăbiciunile inamicului", a concluzionat apoi Beria.
Stalin a murit pe 5 martie 1953, iar Beria a fost arestat la puţin timp după şi împuşcat. Uniunea Sovietică a început treptat să se îndepărteze de excesele sângeroase al perioadei Stalin.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”