18 octombrie poate deveni zi de importanţă locală la Timişoara. Eroismul Prinţului Eugeniu de Savoia ar putea fi cinstit în fiecare an! Naţionaliştii Autonomi Timişoara primesc cu bucurie şi susţin această iniţiativă

Primaria vrea sa transforme ziua de 18 octombrie intr-o zi de importanta locala, in amintirea printului Eugeniu de Savoia. Propunerea lui ar putea fi aprobata de consilierii locali la sedinta ordinara care va avea loc la sfarsitul acestei luni.

“La 18 octombrie 1716, printul Eugeniu de Savoia isi face intrarea triumfala in cetatea Timisoarei, eliberand orasul de 164 de ani de stapanire turceasca. Aceasta actiune este socotita de istoricii militari drept o capodopera a iscusintei de comandant de osti a lui Eugeniu de Savoia. (…) El a indrumat nemijlocit elaborarea celui dintai document referitor la statutul Banatului in cadrul monarhiei habsburgice”, spune viceprimarul Adrian Orza in referatul alaturat proiectului de hotarare prin care s-ar putea declara ziua de 18 octombrie o zi de importanta locala.

In centrul Timisoarei exista o strada care poarta numele printului Eugeniu de Savoia. Mai multi oameni de cultura au organizat in trecut si Sarbatoarea Strazii Eugeniu de Savoya: cu evenimente culturale si momente de istorie pentru timisoreni, la Timisoara existand si Casa Printului Eugeniu de Savoia. Consilierii locali vor decide in urmatorul plen daca aceasta zi va deveni una de importanta locala sau nu, conform publicatiei opiniatimisoarei.ro.

Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut şi ca Prinţul Eugen, (n. 18 octombrie 1663, Paris - d. 21 aprilie 1736, Viena) a fost unul din cei mai străluciţi feldmareşali ai Sfântului Imperiu Roman. După victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane, prințul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, Mehmed Pașa, ultimul comandant otoman al Timișoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul. La 18 octombrie 1716, prințul Eugeniu de Savoia își face intrarea triumfală într-o cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpânirea europenilor.

În anul 1942, s-a creat o unitate Waffen SS compusă din etnici germani şi voluntari din Croaţia, Serbia, România şi Ungaria care ia numele prinţului Eugeniu de Savoia şi se va intitula 7. SS-Freiwilligen-Gebirgs Division Prinz Eugen. Divizia Prinz Eugen va lupta sub semnul runei odal şi sub comanda directă a lui Artur Phelps, părintele armei "vânători de munte" din armata română, fiind cel care a organizat-o şi pregătit-o ca  armă de elită. Pe întreaga sa existenţă Divizia Prinz Eugen s-a evidenţiat în luptele eroice împotriva partizanilor iugoslavi şi în luptele din zona Balcanilor, luptătorii săi dobândind numeroase decoraţii, Artur Phelps fiind decorat cu Crucea de Fier în rang de cavaler. După război divizia aflata sub comanda lui acestuia este acuzată de aşa-zise crime de război în Serbia. În septembrie 1944 Artur Phelps este trimis în vestul României pentru a evalua situaţia retragerii fortelor armate germane din România în urma ieşirii României din alianţa cu Germania. Este capturat de armata sovietică la 21 septembrie 1944 la Simand, lângă Arad şi este executat.

Ca semn de înaltă preţuire pentru actele de eroism ale Prinţului Eugeniu de Savoia în luptele anti-otomane şi cele ale Diviziei "Prinz Eugen", Naţionaliştii Autonomi Timişoara şi-au luat ca simbol runa odal sub care a luptat această Unitate şi ne-am aşezat acţiunile sub înaltul patronaj spiritual al Prinţului Eugen. Astfel că primim cu mare bucurie propunerea edililor oraşului de a marca ziua de 18 octombrie ca zi de importanţă locală, aşa cum se cuvine şi susţinem această iniţiativă binevenită.

Casa Prinţului Eugeniu de Savoia

Clădirea actuală este zidită pe locul unde a fost cândva poarta Forforosa (Mehala) din vechea cetate turcească prin care a intrat Eugeniu de Savoia la 13 octombrie 1716 în cetatea Timişoarei recuperată de la turci.

După organizarea noului sistem de apărare austriac poarta cădea în interiorul cetăţii. Pentru ca să nu dispară amintirea acestor evenimente ea a fost zidită în clădirea construită pe locul vechilor şanţuri turceşti. Clădirea a fost folosită de către comunitatea evreilor drept casă de rugăciune. În urma unei sistematizări clădirea a fost demolată în 1817 împreună cu poarta Forforosa. Pe noua clădire cu etaj, construită în acel loc, s-a pictat deasupra uşii de la intrare, vechea poartă Forforosa prin care a intrat Eugeniu de Savoia în Timişoara.

Bibliografie:

DRINOVAN Ghe., Din vechea şi noua istorie a Banatului; tabel cuprinzând monumentele mai importante de cultură şi ale naturii de pe teritoriul regiunii Banat, Timişoara 1968, p. 2-3, manuscris aflat la Muzeul Banatului.

Stalingrad/Lied vom Prinz Eugen

Cantecul acesta a fost imnul Diviziei 7. SS Prinz Eugen. Divizia care a purtat cu onoare numele lui Eugeniu de Savoia (un erou simbol al Timisoarei) s-a acoperit de glorie luptand cu vitejie pe campurile de batalie ale Europei de Est in lupta cu fiara iudeo-bolsevica.