
După ce INSH-EW a stârnit revoltă și furie persecutând români pentru opiniile exprimate pe internet, a venit și rândul Institutului de Investigare a Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) să intre în divizia instituțiilor care transformă ridicolul și abuzul în politică oficială. De această dată, „dușmanul poporului” nu este un individ cu păreri incomode, ci un simplu producător de săpun, acuzat că prin produsele sale ar „promova” imaginea lui Nicolae Ceaușescu. Această plângere penală nu doar că frizează absurdul, dar ridică și probleme serioase legate de libertatea de expresie, intervenția statului în economie și prioritatea reală a unei instituții care ar trebui să se ocupe de crimele comunismului, nu de ambalajele unor săpunuri.
Această plângere penală depusă de IICCMER împotriva producătorului săpunului „Cheia” este un exemplu elocvent de risipire a resurselor instituționale pe pseudo-cauze care frizează absurdul. Să analizăm punct cu punct de ce această acțiune este nu doar inutilă, ci și periculoasă pentru libertatea de exprimare și economia națională.



