Prețul Cupru Min, calculat doar cu active și investiții estimate fără evaluator, nefiind luată în considerare și valoarea zăcământului

Pretul de licitatie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societatii si cantitatea de cupru care poate fi exploatata in urma unor investitii estimate chiar de conducerea unitatii, nu de catre un evaluator independent, fara sa fie luata in considerare si valoarea zacamantului, relateaza Mediafax

Pentru stabilirea pretului de pornire la licitatie a fost aplicata metoda activului net corectat, in care bunurile necesare exploatarii sunt evaluate diferit de activele considerate fara valoare, si a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, in conditiile in care compania, care detine exploatarea Rosia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei si care a intrat pe profit in ultimii doi ani, a fost tratata de stat ca fiind in stare de faliment si criza de lichiditati.

Ședință a Mafiiei televizată în direct

La un moment dat, în emisiunea deontologului Mafiiei Curate, Cătălin Striblea, a venit la rând pe tapet chestiunea profitului Petrom pe 2011 – 887 milioane de euro. Cel puțin!

Absolut nimeni din studiou nu a suflat o vorbuliță despre cel-mai-bun-guvern-postdecembrist, Adrian Năstase, cel care a vândut țițeiul și jumătate din gazele României la un preț subevaluat de trei ori. Absolut nici un redactor sau invitat nu și-a adus aminte cine a încheiat afacerea în paguba României. Ba chiar purtătorul de cuvânt al Mafiiei transpartinice, Bogdan Chireac, a și explicat cum OMV cumpără țițeiul la 15-20 dolari barilul, că atât i s-a stabilit, preț fix, în contractul de vânzare-cumpărare, mai dă o redevență de 3$, timp între care prețul mondial a ajuns la 108 $/baril. Fie că îl procesează, fie că îl exportă, câștigurile sunt uriașe, opina Purtătorul. I-a mai și dat în gât pe austrieci că cică își maschează parte din profit în costuri, mătrășindu-l neimpozitat sub forma unor consultanțe externe.

O fabrică privatizată fraudulos își arată adevăratul potențial. Fabrica de Arme Cugir angajează 500 DE OAMENI. Motivul: cererea mare din străinătate

Fabrica de Arme de la Cugir este un obiectiv economic de interes major pentru securitatea națională și un activ profitabil pentru economia locală și națională. A fost ajutată să falimenteze pentru a fi privatizată fraudulos, în interesul unor indivizi dubioși.

Fabrica de Arme Cugir ar urma să angajeze, în perioada următoare, aproximativ 500 de persoane pentru a putea acoperi comenzile pe care le are pentru piaţa externă, propunerea urmând să fie prezentată într-o viitoare şedinţă de Guvern, a anunţat, vineri, directorul general al ROMARM, Vasile Crişan.

Directorul ROMARM, Vasile Crişan, a declarat pentru Mediafax că Fabrica de Arme Cugir are nevoie de aproximativ 500 de noi angajaţi pentru a reuşi să acopere contractele pe care le are pentru piaţa externă.

Cuprul României se vinde în două luni. Cine pune mâna pe rezerve de 7 miliarde de dolari

Printre investitorii interesaţi se găsesc mari producători mondiali de aur, ruşii de la Alro, salariaţii Cuprumin, dar şi statul azer.

Cuprumin Abrud, compania de stat care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de cupru din Europa, va fi scoasă la licitaţie în 23 martie după ce Barrick Gold, unul dintre investitorii interesaţi, va primi rezultatele unor foraje pe care le plăteşte din banii săi, a spus pentru RTV.NET Sorin Găman, director Resurse Minerale în cadrul Ministerului Economiei.

Iniţial, licitaţia trebuia sa se ţină luna aceasta însă MEC a trebuit să ţină seama de solicitarea canadienilor de la Barrick Gold, cei mai mari producători de aur din lume.

Rezervele estimate ale Cuprumin sunt de 1 milion de tone ceea ce le face cele mai mari din Europa. La preţul actual al cuprului de pe burse de peste 7.000 de dolari pe tonă se poate considera vă valoarea zăcământului românesc este de cel puţin 7 miliarde de dolari.

SAMSARII: Cea mai importantă „tranzacție” din 2012: Consorțiul Goldman Sachs-Erste-Raiffeisen câștigț mandatul pentru vânzarea a 15% din Romgaz, cu un comision de 1,16%

Consortiul format din Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeisen Capital & Investment, Intercapital Invest (subcontractor) a castigat mandatul pentru intermedierea listarii Romgaz, cerand cel mai mic comision, de 1,16% din valoarea tranzactiei, potrivit unor surse din piata de capital.

La oferta tehnica, acest consortiu fusese la egalitate cu cel format din Citibank, Societe Generale, BRD si ING Bank, strangand fiecare 97 de puncte din 100 posibile. Consortiul format din JP Morgan, UniCredit CAIB, Alpha Finance si Alpha Bank, BT Securities avusese doar cu un punct mai mult, astfel ca diferenta a facut-o oferta financiara.

Consortiul condus de Citibank a venit cu o oferta financiara apropiata de cea a consortiului castigator (un comision de 1,33%), dar JP Morgan si UniCredit au cerut dublu, respectiv un comision in jurul a 2,65%.

Oferta de la Romgaz este asteptata sa aiba loc in luna iunie, dupa alte doua tranzactii, prin care statul va incerca sa vanda pachete de 15% din Transelectrica si Transgaz. Marimea tranzactiei, de cateva sute de milioane de euro, implica pentru intermediari costuri estimate la 1-1,5 milioane de euro. La un comision de 1,16% din valoarea estimata a tranzactiei de circa 400 milioane de euro, ar insemna ca, in caz de succes, intermediarii ar castiga 4,6 milioane de euro. Romgaz a fost in 2010 cea mai profitabila companie de stat, cu un profit net de 155 milioane de euro la o cifra de afaceri de 850 milioane de euro.

Politicienii care ne-au confiscat statul ne vând cele mai valoroase companii! Vom cumpăra de la străini energia produsă de centralele noastre.

La presiunea FMI, Guvernul va scoate la privatizare în acest an cele mai valoroase companii aflate în portofoliul său, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi complexurile energetice.

Programul masiv de privatizări în energie, demarat la începutul anilor 2000, a stagnat în 2006, după vânzarea Electrica Muntenia Sud, preluată de Enel. Am apucat să vindem în acei ani companii energetice foarte importante, precum Petrom (cumpărată de OMV), Distrigaz Sud (GDF Suez), Distrigaz Nord (E.ON) şi distribuţiile de energie din Oltenia (CEZ), Moldova (E.ON), Banat şi Dobrogea (Enel).

Însă programul de privatizări a fost frânat după scandalul Electrica Muntenia Sud, soldat cu trimiterea în judecată pentru subminarea economiei naţionale a ministrului de atunci al Economiei, Codruţ Şereş.

În faţă a ieşit apoi ideea întăririi pieţei de capital, în 2006 şi 2007, când bursele mergeau strună în toată lumea. Atunci s-au listat, prin ofertă publică iniţială, Transelectrica şi Transgaz. Se dorea şi listarea Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi chiar Termoelectrica, însă, în toamna lui 2007, Guvernul a venit cu ideea năstruşnică a înfiinţării unui gigant energetic integrat vertical, care să înglobeze majoritatea companiilor de stat.

Aceasta în condiţiile în care autorităţile de la Bruxelles duceau o campanie acerbă antitrust şi dădeau în judecată stat după stat pentru a sparge marile companii.

Pierdem controlul complexurilor

Noua guvernare de la finele anului 2008 a venit însă cu altă idee: facem nu o singură companie, ci două, de asemenea integrate. Proiectul a fost blocat în instanţă de Fondul Proprietatea şi de sindicatele din Hidroelectrica, care s-au opus divizării producătorului de energie hidro, cel mai valoros activ al statului.

Guvernul vinde zăcământul de cupru al României pentru 46 milioane euro

A dat roade insistența cu care Traian Băsescu a ordonat guvernului său să privatizeze și să redeschidă chiar din acest an exploatările miniere la care activita­tea fusese suspendată. Luna trecută guvernul Băsescu-Boc a hotărât să vândă pe nimic cuprul României. 46 milioane euro e prețul cerut de guvern pentru zăcământul de cupru de la Roșia Poieni, cea mai mare rezervă de cupru din Europa, a cărei valoare reală este de 5 miliarde euro.

Ministerul Eco­nomiei condus de inexistentul Ion Ariton a luat act de dorințele stăpânului de la Cotroceni și a demarat la jumătatea lunii octombrie procedurile de privatizare a companiei Cu­pruMin Abrud.

Astfel, Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) - instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei, a anunţat că preţul de vânzare al întregului pa­chet de acţiuni (100%), evaluat la a­pro­ximativ 200 de milioane RON, adică aproximativ 46 de milioane euro. O sumă infimă în raport cu valoarea zăcământului de la Abrud care se ridică la 5 miliarde de euro!

România a dat de pomană Petrom şi Sidex. Cine plăteşte?

 de Nicoleta Savin, premiată pentru jurnalism de investigație

Primul deceniu după revoluţie, România n-a fost de vânzare. Din 2000 până în 2004, România s-a privatizat la foc automat, pe te miri ce şi mai nimic. Acum se văd roadele.

Poate n-aş fi repus pe tapet megaafacerea Petrom, dacă n-aş fi văzut ştirea că statul român a ajuns să datoreze companiei OMV Petrom 2,46 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 600 milioane euro. Suma reprezintă cheltuieli de mediu, asumate prin contractul de privatizare.

Mai exact, austriecii ne cer, dezinvolt, două miliarde lei pentru închiderea sondelor şi 466 milioane lei pentru obligaţiile de mediu de la Doljchim. Sondele abandonate şi scoase din funcţiune şi obligaţiile de mediu de la Doljchim se referă la "activităţi de explorare şi producţie efectuate îna intea privatizării din 2004". Contractul de privatizare prevede ca OMV să recupereze cheltuielile de la statul român. "Buni" negociatori şi consultanţi a avut România, cât timp vom returna austriecilor pe obligaţii de mediu banii pe care i-am luat de la ei din privatizare. Plus cu minus înseamnă zero pentru statul român.

În premieră: România, ţara cu resurse naturale în valoare de miliarde de euro, exploatate de străini (VIDEO)

Ediţia de duminică a emisiunii "În premieră" cu Carmen Avram a prezentat un material interesant despre potenţialul imens de resurse naturale al României, potenţial de care profită însă străinii şi nu noi.

În subsolul mai multor zone din ţară s-au descoperit cantităţi imense de gaz de şist, privit de mulţi ca şi combustibilul viitorului, în condiţiile în care resursele actuale se împuţinează pe zi ce trece. Conform documentelor oficiale, resursele de ţiţei din România mai sunt suficiente pentru încă 12 ani. Statul român nu se grăbeşte însă câtuşi de puţin pentru a profita de noile oportunităţi şi a investi efort, timp sau bani în această direcţie, aşa că străinii îl eploatează în locul nostru.

Am pierdut la ruleta ruseasca inca 9,8% din Petrom

Statul vinde pentru un pret de dumping 9,84% din actiunile OMV-Petrom * Licitatia a fost castigata de rusii de la Renaissance, pe mana unor "baieti" din grupul lui Sebastian Vladescu, unul din ei acuzat de inalta tradare * Ministerul Economiei s-a grabit sa parafeze contractul pagubos pentru stat exact cand benzina a ajuns la cota istorica de 6 lei/litru

Privatizarea Petrom a fost si, iata, ca inca mai este, un subiect foarte delicat. Statul a fost acuzat in repetate randuri ca a dat austriecilor de la OMV petrolul romanesc, alaturi de gazele naturale, motiv pentru care acum nu mai are control asupra preturilor acestora. Regimul Adrian Nastase a fost acuzat de spaga in acest caz, parafand un contract pagubos pentru statul roman. Nici guvernele Tariceanu, sau Boc nu au ramas fara suspiciuni, cu atat mai mult cu cat afacerea a gravitat in jurul numelui lui Sebastian Vladescu, prezent in ambele cabinete. Privatizarea Petrom inca se mai arata o sursa profitabila pentru cei aflati la conducerea tarii, iar clientela politica profita de pe urma acestor tranzactii.

Interese enorme pentru o pădure cât Timişoara de mare. Miza e uriaşă: 30 de milioane de euro

Ce mai mare parte a pădurii de la Nădrag, 11.000 de hectare, este disputată între Direcția Silvică și Asociația Societatea Forestieră Anonimă Nădrag. După cinci ani de la începerea demersurilor, asociația care se substituie foștilor proprietari este la un pas de a pune mâna pe pădure. Ieri a fost o întâlnire în acest sens, dar o decizie finală a fost amânată din cauza mai multor ilegalități invocate.

Totul a început în 2005, când s-a înființat Asociația Societatea Anonimă Forestieră Nădrag, condusă de omul de afaceri Florin Măran. Asociația a cerut cele 11.000 de hectare în numele foștilor proprietari, Societatea Comercială Anonimă Nădrag. Direcția Silvică s-a opus retrocedării, acuzând o serie de nereguli, iar Măran a mers în instanță. După mai multe procese, dintre care unele sunt încă pe rol. Asociația Anonimă Nădrag a primit la începutul acestui an o sentință definitivă și irevocabilă care îi dă dreptul să primească pădurea.

Ilegalități până la virgulă