Simpozion la Râmnicu Sărat despre partizanul anticomunist Toma Arnăuțoiu

Fundația „Corneliu Coposu”- Filiala Buzău și Colegiul Național “Alexandru Vlahuță” din municipiul Râmnicu Sărat continuă proiectul “Conferințele Corneliu Coposu”. O întâlnire în cadrul acestui proiect va avea loc vineri, invitat special al evenimentului fiind Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica partizanului anticomunist Toma Arnăuțoiu.

Tema sesiunii va fi rezistența armată anticomunistă din Făgărașul de Sud, luptătorii din munți - Toma Arnăuțoiu, Grupul de la Nucșoara. În cadrul evenimentului va fi prezentat și un film documentar despre Grupul de la Nucșoara.

Ion Ilioiu - jertfă și suferință pentru un ideal (video)

“Mamă țară, iartă-ne că am cutezat să luptăm și să murin pentru tine!” 

1948….Norii negri ce se năpustiseră peste România cerneau venin și suferință asupra neamului românesc.Tăvălugul comunist călca în drumul său peste valorile acestui neam greu încercat. Închisorile începeau a fi înțesate cu preoți , intelectuali, țărani, muncitori care, în demnitatea lor, se puneau în calea valului anticreștin. Credința în Dumnezeu, dragostea de neam și țară, erau aspru pedepsite. În vâltoarea acestor evenimente, un grup de tineri din Țara Făgărașului, iau drumul muntelui. Ce i-a mânat pe acești tineri în luptă? Ne spun chiar ei, în Testamentul Grupului Carpatin Fagarasan, scris pe Muntele Buzduganu, în Săptămâna mare a anului 1954, an în care au să cadă, răpuși de gloanțele securității, cei mai mulți dintre ei.

TEATRU NAŢIONAL RADIOFONIC: “Gavril Vatamaniuc – Şoimul Bucovinei”

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 15 octombrie 2012, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic din Bucureşti, unde va avea loc audiţia cu public a spectacolului-document “Gavril Vatamaniuc – Şoimul Bucovinei”, realizat după un scenariu radiofonic de Lăcrămioara Stoenescu şi Ion-Costin Manoliu, în regia lui Petru Hadârcă. În distribuţie: Dorin Andone, Mircea Rusu, Monica Ghiuţă, Annemary Ziegler, Marcelo Cobzariu, Mihai Bica, Silviu Oltean, Petru Hadârcă, Orodel Olaru, Costin Enache, Violeta Berbiuc, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu 23:03 - 24:00

Spectacolul va fi difuzat în premieră, luni, 15 octombrie 2012, de la ora 23.03, la Radio România Actualităţi.

Află povestea atacului securiştilor la Bâtca Corbului din 1955, spusă de Gavril Vatamaniuc, unul din liderii rezistenţei anticomuniste

Extras din interviul realizat în urmă cu câţiva ani de către istoricul Alexandru Matei cu Gavril Vatamaniuc, unul din liderii rezistenţei anticomuniste din munţi. În fragmentul prezentat de RL, Vatamaniuc povesteşte pe larg momentul în care a fost încercuit de securişti în pădure şi modul extraordinar în care a scăpat din menghina acestora. "Eroul" din Bucovina a murit joi (povestea sa aici).

Gavril Vatamaniuc: Aşa că în 1955, în ziua de 18 ianuarie 1955, am fost atacaţi de Securitate la Bâtca Corbului, unde aveam bordeiul cu Motrescu. Ne-a pârât un brigadier silvic: Bujinovschi Nicolae din Suceviţa. El umblând după mistreţi, noaptea, ziua, a simţit acolo, a observat ceva. A făcut pândă şi a stabilit. A anuţat Securitate şi a venit noaptea conduşi de el la locurile respective, o companie de securişti, cam 50-60 de securişti, cu câini.

Noi întotdeauna în timpul acesta cât am fost partizani, dacă eram singur, stam până la 12 noaptea de pândă afară. Dimineaţa, în zori zilei, înainte cu un ceas, două de a se face zorile, ieşeam la pândă afară şi ascultam.

Ion Gavrilă Ogoranu - luptătorul din Rezistenţă care timp de 30 de ani nu a putut fi prins de Securitate

"Badia" Ion Gravrila Ogoranu, poate cel mai cunoscut luptator din Rezistenta armata anticomunista, ar fi implinit la 1 ianuarie 89 de ani de viata. Mereu cu un pas inaintea Securitatii, a fost persoana care timp de aproape 30 de ani n-a putut fi arestata chiar daca in Tara Fagarasului au fost aduse batalioane intregi de armata si securisti dornici de galoane. Gavrila este ranit intr-o ciocnire cu trupele de Securitate, in mai 1954. Din intregul grup, doar doi vor scapa cu viata, unul va cunoaste supliciul inchisorilor, iar "badia" va sta fugar prin munti si ascuns inca 20 de ani. Lupta si suferinta sa si a celorlalti partizani din grup aveau sa fie transpuse in 2009 in filmul "Portretul luptatorului la tinerete".

Ion Gavrila s-a nascut la 1 ianuarie 1923 in satul Gura Vaii din Tara Fagarasului, intr-o familie de tarani vrednici. A fost unicul baiat intre 2 surori, Ileana si Eugenia. In sat li se spunea "ai Ogoranului".

A urmat cursurile prestigiosului Liceu Radu Negru din Fagaras. Aici se va inrola, cu mai multi colegi, in Fratia de Cruce "Negoiul", unitate a Miscarii Legionare destinata doar elevilor si care nu avea activitate politica propriu-zisa.

Un vânător de partizani bolşevici se confesează. Jurnalul locotenent-colonelului Ioan Tobă, zis Hatmanu

Ioan Tobă‑Hatmanu. Un nume care nu figurează în cărţile de istorie. O viaţă care nu a constituit subiectul unui scenariu de film. Poate că ar fi trebuit. I se spunea „Vânătorul de partizani bolşevici“. Aflat la comanda unui detaşament româno‑german, a distrus formaţiunile de partizani bolşevici pe frontul din Crimeea. A plătit aceasta cu detenţia în gulag. A supravieţuit acestei încercări şi a trăit până în 1979. Nu i‑a fost dat să moară de glonţ, aşa cum visa. A sfârşit, pur şi simplu, la coadă la CEC.

Zile de front

21 iulie 1943

Cu maşina, cu domnul general Ciurea şi cu căpitanul Ioan Gheorghe, la Simferopol. Oprim la Feodosia‑Salî‑Karasubazar.

22 iulie 1943

Mă prezint domnului general Auleb, comandantul Crimeii, predau albumul. Primesc misiune la partizani. Îmi dă o notă excelentă.

Partizanul se întoarce acasă

PARTIZANUL SE ÎNTOARCE ACASĂ, un film documentar inspirat din cercetările de teren ale membrilor Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Materialul a fost realizat de către Laurenţiu Colintineanu, Lavinia Piţu şi V. Mixich.

Partizanul se intoarce acasa from Laurentiu Diaconu-Colintineanu on Vimeo.

Există unele poveşti, deşi foarte vechi, care îşi află abia astăzi deznodământul. În urmă cu 60 de ani, un bărbat oarecare pleca de acasă pentru a lupta din munţi cu străinii care pofteau la averea lui muncită. Barbatul nu ştia atunci că, peste multe decenii, în jurul mormântului său se vor aduna camaradul de arme, nepoata şi câţiva arheologi. Căci după şase decenii, bărbatul nu mai este un oarecare, ci victima unui regim comunist condamnat ca fiind criminal, dar ai carui criminali îmbătrânesc în libertate.

''Trădarea, moartea, uitarea'' (Film documentar, România, 2009) Povestea luptătorului anti-comunist Toma Arnăuţoiu

Un documentar de Monica Tanase, traducerea in engleza de Christian Mititelu

"Tradarea, moartea, uitarea" este povestea unui om, a unui vizionar care a atomizat vreme de aproape 10 ani credintele, nadejdile si asteptarile catorva sute de oameni. Se numeste Toma Arnăuţoiu si a fugit in munti la varsta de 27 de ani. A rezistat acolo impreuna cu cativa oameni de incredere aproape 10 ani. Acolo s-a nascut unica lui fiica, Ioana Voicu-Arnautoiu. A tinut piept catorva batalioane de soldati masati in zona Campulung. A fost prins dupa ce un prieten din copilarie l-a vandut Securitatii.

Povestea lui pare un uluitor scenariu de film. Un film despre comunism. Asta ar fi prima eticheta. O poveste emotionanta, ar fi a doua eticheta. Dar cine mai crede in etichete? Este doar povestea tensionata a unui om care a avut curaj, pricepere, indrazneala, putere de a sacrifica tot si de a rezista in numele credintelor de la care nu a abdicat niciodata. Si in cele din urma de a muri pentru ele.

Polonia: Luptătorii din rezistenţa de gherilă anti-sovietică au fost comemoraţi de 500 de naţionalişti

Marţi, 1 martie 2011, peste 500 de naţionalişti s-au adunat în Wrocław, un municipiu în Voievodatul Silezia de Jos, pentru a-i comemora pe polonezii din rezistenţa naţională care s-au opus regimului sovietic într-o luptă de gherilă.

Marşul a fost organizat de organizaţia naţionalistă Renaşterea Naţională a Poloniei (NOP), grupările naţionaliştilor autonomi, suporteri ai echipelor sportive din oraş.

Cronica de film Rezistenta din munti - Portretul luptatorului la tinerete

Manualele de istorie i-au ignorat cu desavarsire, intentionat sau nu, continuand mentalitatea propagandei de partid, astfel incat, astazi, luptatorii anti-comunisti din munti sunt asemenea unor fantasme, imagini neclare ale unor oameni care au indraznit sa creada in demnitate unui popor si, pentru acesta indrazneala, au fost aruncati in afara istoriei.

La mai bine de 20 de ani de la caderea comunismului in Romania, regizorul Constantin Popescu reuseste sa aseze pe marele ecran povestea grupului de rezistenta Carpatin Fagarasan condus de Ion Gavrila Ogoranu, aducand in prim plan atitudinea de opozitie a unor oameni care s-au dedicat luptei impotriva opresiunii totalitare.

Interviu: Ionuţ Caras povesteşte experienţa extraordinară a rolului de partizan din “Portretul luptătorului la tinereţe”

Feţe ca ale luptătorilor anticomunişti nu se mai văd acum pe stradă! – actorul clujean Ionuţ Caras, unul dintre partizanii care apar în “Portretul luptătorului la tinereţe”, a vorbit, într-un interviu pentru CinemaRx, despre primul său rol  în lung-metraj.

“Portretul luptătorului la tinereţe” tocmai s-a lansat în cinematografele din ţară din 19 noiembrie, după ce a avut premiera mondială anul acesta la Festivalul de la Berlin şi a făcut parte dintr-o selecţie specială a Festivalului de Film de la Londra. Pentru această producţie despre lupta anticomunistă din România anilor 1950, Constantin Popescu a câştigat premiul pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Bratislava. Filmul a obţinut Premiul Publicului şi Premiul pentru imagine (acordat operatorului Liviu Marghidan) la Festivalul B-EST. “Portretul luptătorului la tinereţe” va fi văzut în curând şi la Festivalul Internaţional de Film de la Torino, care se desfăşoară în perioada 26 noiembrie – 4 decembrie.

Acţiunea filmului spune un episod puţin cunoscut şi mediatizat din istoria României: existenţa şi traiul partizanilor care s-au împotrivit regimului comunist, încă de la instalarea sa, după al doilea Război Mondial. În centrul acţiunii e Ion Gavrilă Ogoranu.

OGORANU S-A REÎNTORS ÎN FĂGĂRAŞ !

sursa: carpatii2009.blogspot.com

“PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINEREŢE” LANSAT CU SUCCES ÎN CAPITALA DEMNITĂŢII ROMÂNEŞTI !

700 de persoane au făcut neîncăpătoare sala Casei de Cultură din Făgăraş !

După spectacolele de gală prilejuite de lansarea oficială la Bucureşti şi Cluj, era firesc ca filmul „Portretul eroului la tinereţe” să fie lansat în mod oficial şi în capitala Ţării Făgăraşului, locul desfăşurării epopeei lui Ogoranu şi a grupului său de luptători anticomunişti. Din acest punct de vedere, spectacolul de gală desfăşurat miercuri 23 noiembrie 2010, la Casa de Cultură din municipiul Făgăraş, sub egida Monitorului de Făgăraş şi Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”, s-a dorit a avea o semnificaţie în primul rând simbolică.

Şi totuşi, cine s-ar fi aşteptat ca o mulţime de aproape 700 de persoane, foarte mulţi veniţi din satele Ţării Făgăraşului, să facă neîncăpătoare sala Casei de Cultură din municipiu, a cărei capacitate este de 500 de locuri.

Ceea ce s-a petrecut miercuri începînd cu ora 16,3o la Făgăraş este greu de descris în cuvinte. Intensitatea emoţiei colective, starea de spirit copleşitoare, bucuria amestecată cu lacrimi, senzaţia iminentă a prezenţei sufletelor celor morţi în Rezistenţa armată anticomunistă printre cei prezenţi, iată vorbe care, în faţa evenimentului, sunt neputincioase.

Portretul luptatorului la tinerete - Official Trailer

Imediat după al doilea război mondial, când puterea a fost preluată de comunişti, în munţii României, grupuri de oameni s-au opus regimului opresiv cu arma în mână. Aproape toţi au sfârşit în temniţă ori în faţa plutonului de execuţie. Mai mult de 1000 de grupări de „partizani” anticomunişti au fost înregistrate în dosarele Securităţii, Munţii Făgăraş fiind unul dintre nucleele acestei lupte, între 1947 şi 1960. Una dintre cele mai longevive grupări de a fost cea condusă de Ion Gavrilă Ogoranu: cei 12 tineri au rezistat în munţii Făgăraş, în condiţii extrem de dificile, aproape zece ani. Ogoranu a fost singurul din grup care nu a fost prins până în 1976, lucru unic în istoria grupărilor de partizani de oriunde. Legenda omului care s-a ascuns de Securitate timp de 27 de ani şi a camarazilor săi care au luptat şi au murit pentru o idee sunt subiectul acestui film.

CENTRUL DE INVESTIGARE A CRIMELOR COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA: COMUNICAT DE PRESĂ PRIVITOR LA MOARTEA LUI TRAIAN ŞUŞMAN

Ne-a părăsit Traian Şuşman, ultimul fiu al lui Teodor Şuşman din Răchiţele.

Ieri, 17 octombrie 2010, la ora patru dimineaţa, după o lungă şi grea suferinţă a murit Traian Şuşman, ultimul fiu al soţilor Teodor şi Catrina Şuşman din Răchiţele. Traian Şuşman s-a născut la 1 decembrie 1925 în Răchiţele, a urmat şcoala primară în satul natal, apoi liceul la Cluj, fiind de religie greco-catolică. Împreună cu fraţii săi, Teodor şi Avisalon, a făcut parte din gruparea anticomunistă condusă de către părintele lor, Teodor Şuşman senior, care a fost una dintre cele mai importante grupări de partizani care a activat în zona Munţilor Vlădeasa, din Apuseni, în perioada 1948 1958.

Peste 11 kilometri de documente descriu luptele partizanilor din Banat care s-au opus comuniştilor

Istoricul bănăţean a cercetat acţiunile „mişcării de rezistenţă” din Banat, făcând inclusiv cercetare la faţa locului. Miodrag Milin s-a născut la Deta şi a avut o copilărie liniştită, fiind printre cei mai studioşi elevi. Ulterior Milin a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Cluj.

Profil

Născut: 14 aprilie 1950, Deta
Studii: Doctorat în Istorie Universală
Carieră: Cercetător, profesor universitar
Familie: Căsătorit, doi copii

„Aveam lecturi istorice, eram bun la carte şi am fost interesat. Asta era pasiunea mea. Am avut şi un profesor care a terminat tot la Cluj. A fost într-un fel un model la început”, a povestit Milin. Acesta a terminat şi facultatea, după care a fost repartizat în învăţământ în Caraş-Severin.

I-a studiat pe partizani

„Erau puţine posturi, erau condiţii destul de proaste de angajare. După doi ani am dat concurs la filiala Academiei din Timişoara. Am avut recomandare pentru învăţământ superior, am dat concurs şi am reuşit”, a mai povestit profesorul. Intrat în cercetare, Miodrag Milin a debutat cu „Mişcarea Naţională Română din Banat”, un fel de monografie. „După aceea am abordat relaţia româno-sârbă în secolul XIX. În perioada comunismului nu voiam să intru în domeniul propagandei. Au fost destui colegi care se înghesuiau să scrie editoriale pe la Drapelul Roşu. Eu m-am dus pe cercetarea fundamentală, adevărată, după care mi-am dat teza de doctorat şi am predat-o la Editura Academiei”, a mai spus specialistul. Când vine vorba de partizani, Milin vorbeşte cu plăcere de cercetările sale, fiind unul dintre primii cercetători bănăţeni care a abordat această temă.

Foştii soldaţi în Rusia

Luptătorii anticomunişti din munţi, anihilaţi prin trădare

Începute sub semnul idealismului şi al dorinţei de a răsturna noul sistem comunist, mişcările partizanilor din munţi au fost înăbuşite de informările localnicilor şi spionilor. Rubrica „Dosar“ din această săptămână vă prezintă prima parte a unui miniserial dedicat mişcării de rezistenţă anticomunistă din anii 1944-1958.

Aproape toată tinereţea şi-au petrecut-o ascunşi. Cunoşteau ca-n palmă cărările ascunse ale munţilor. Făceau manifeste, atacau fabrici de armament şi convoaie militare, puneau la cale planuri de atac şi se pregăteau pentru momentul îndeplinirii marelui vis: revenirea în România a trupelor anglo-saxone şi căderea sistemului comunist abia instalat cu forţa.

“Portretul luptătorului la tinereţe” - cronica unui film mult asteptat

Portretul luptătorului la tinereţe, a lui Constantin Popescu, proiectat o singură dată la TIFF, e un film cu care am dormit. Ca să văd dacă efectul durează mai mult decât trezirea de după proiecţie. Filmul este o docu-ficţiune închegată despre luptele de gherillă din munţii Făgăraş, în anii 50. Perioada coincide cu cea a instalării comunismului în România ocupată de ruşi.

Popescu face, de la stadiul de concepţie un lucru foarte greu: să transforme o poveste istorică de nişă, cum e episodul rezistenţei anticomuniste din munţi, într-o ipoteză cinematografică, într-un film care să prindă şi la public. Poate că o dată văzut la cinema, acest film va reuşi să redea demnitatea românilor, frustraţi că au fost mult prea obedienţi de-a lungul istoriei lor recente.

Ion Gavrilă Ogoranu (Constantin Diţă), zis Moşu, fost student la agronomia din Cluj ia calea munţilor împreună cu mai mulţi amici hotărâţi să lupte împotriva ocupaţiei până când americanii sau englezii vor veni cu întăriri.

Iniţiativă legislativă: instituirea zilei de 26 octombrie ca „Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962, Ziua Partizanilor Anticomunişti”

La Senat a fost introdusa o Propunere legislativă privind declararea Zilei de 26 Octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armata Anticomunistă din 1944-1962 (Ziua Partizanilor Anticomunişti).

Iniţiativa legislativă îi aparţine deputatului PNL de Cluj, Marius Nicoară. Proiectul de lege propune sărbătorirea anuală a zilei de 26 octombrie, ca „Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962, Ziua Partizanilor Anticomunişti”, iniţiatorii subliniind că nu e vorba despre o zi liberă pentru lucrătorii din sistemul bugetar sau pentru cel privat.

Ion Gavrilă Ogoranu, personaj de film

sursa: monitorfg.ro

Povestea Grupului Gavrilă primul film al trilogiei „Apoape linişte“ despre Rezistenţa Anticomunistă    „Portretul luptătorului la tinereţe“ a fost selectat şi va fi prezentat la Festivalul Filmului de la Berlin    Regizorul Constantin Popescu jr. a relatat în exclusivitate pentru Monitorul de Făgăraş greutăţile prin care a trecut pînă la realizarea peliculei    Ion Gavrilă Ogoanu este interpretat de actorul Constantin Diţă    Personajele au numele reale ale luptătorilor anticomunişti ai Grupului Gavrilă care au activat în Munţii Făgăraşului    Filmul va avea, în curînd, o premieră şi la Făgăraş

Secretul lui Voronin

O parte a familiei actualului presedinte de la Chisinau s-a refugiat in Romania, unii dintre membrii familiei Voronin devenind luptatori cu arma in mana impotriva comunismului * Ramura familiei Voronin ramasa dincolo de Prut a fost supusa reeducarii comuniste si spalarii creierului.

In Basarabia romana, sovieticii au intreprins un experiment de spalare a creierelor si sufletelor cu scopul de a sterge complet identitatea nationalilor romani. Exemplul cel mai elocvent este chiar presedintele de la Chisinau, comunistul Vladimir Voronin. Desi roman get-beget, el uraste azi Romania si considera tricolorul drept "un steag fascist". La randul ei, noul premier comunist de la Chisinau, Zinaida Grecianii, ales recent de Voronin, este o clona feminina a acestuia. Cu toate ca s-a nascut practic in Gulag, in regiunea Tomsk din Siberia, unde parintii ei fusesera deportati de sovietici, ea este acum fruntasa a Partidului Comunistilor si declara ca vorbeste limbile oficiale ale Republicii, rusa si "moldoveneasca". ZIUA a descoperit ca unchiul lui Voronin a fost luptator al rezistentei anticomuniste din munti. Drama familiei Voronin este drama Romaniei mutilate, si azi, de comunism.
Matusa lui Voronin din Brezoaiele
In 2004, in satul Camarasu, comuna Brezoaiele, judetul Dambovita, prin campia Vlasiei la aproximativ 35 de km de Bucuresti s-a prapadit sora mamei lui Voronin, Domnica Sarbu. Matusa presedintelui moldovean traia in conditii mai mult decat modeste. Domnica era vizitata din cand in cand de la Bucuresti de oameni de-ai lui Voronin, care ii aduceau medicamente sau bani de lemne. Locuia intr-o darapanatura, o bojdeuca cu prispe moldovenesti acoperita cu carton gudronat, asezata intre biserica si cimitir. Pe pereti covoare si stergare moldovenesti, multe icoane, fotografii si un calendar bisericesc. Sora mamei lui Voronin canta in strana si era foarte bisericoasa. "Tanti Domnica" este cea care l-a crescut pe Vova, nepotelul Vladimir. Vladimir Voronin.
Un produs al "reeducarii"
Voronin se trage dintr-un neam curat romanesc, o familie renumita de oameni bogati si respectati. Domnica si Isidor Sarbu, bunicul lui Voronin, faceau parte dintr-o familie numeroasa: zece frati. Cinci baieti si cinci fete. Bunicul sau a fost deportat de rusii bolsevici, i-a fost confiscata averea si familia i-a fost rupta si risipita. Isidor Sarbu, primar al regimului Antonescu in Transnistria, in perioada 1942-1944, i-a blestemat pe comunistii rusi si a fugit in Romania unde a ajuns luptator cu arma in mana in muntii Oasului. Nepotelul a intrat pe mana rusilor care i-au aplicat "reeducarea", i-au schimbat numele de familie cu unul rusesc - Voronin - cioroi pe romaneste, si l-au transformat intr-un mancurt - nume care exprima tipologia slugii resentimentare la adresa propriului neam. Fenomenul Stockholm se numeste complexul apropierii dintre victima si calau, observat si catalogat psihopatolog in cazurile de ostateci rapiti de teroristi care ajung sa se ataseze atat de mult de tortionarii lor incat sunt gata chiar sa-si dea viata de bunavoie pentru a-i salva pe teroristi.
Complexul Stockholm si experimentul Pitesti
Viata familiei Voronin este povestea unei drame teribile - este drama sfasierii neamului romanesc de catre invadatorii rusi. Cazul lui Voronin este cu atat mai tragic cu cat insusi presedintele Voronin este rezultatul unui experiment diabolic, pus in practica de rusi in Romania sub numele de "experimentul reeducarii". Reeducarea a fost initiata ca o actiune cu caracter "secret", chiar "strict secret de importanta deosebita" - dupa cum atesta documentele care se refera la acest fenomen chiar si mai tarziu in epoca. Fenomenul reeducarii s-a petrecut intr-un regim de control total efectuat de consilierii sovietici care dirijau, indrumau si supravegheau. Experimentul reeducarii avea drept mecanism central transformarea victimelor in tortionari, transformare pe care nu o puteau doar mima, ci trebuiau sa o probeze tortionandu-si proprii lor colegi de suferinta iar actiunea a fost de mare amploare si intensitate, procesul reeducational desfasurandu-se in Romania in numeroase puscarii politice, fiind vizati cu precadere legionarii, care trebuiau sa fie "franti" si "intorsi" prin metode sofisticate inventate si controlate de medici si generali special veniti de la Moscova pentru a supraveghea stiintific "cercetarea". Scopul experimentului, conform principiilor leniniste era schimbarea si lepadarea convingerilor si ideilor politice si religioase ale detinutilor, pentru a se obtine in cele din urma alterarea personalitatii pana la punctul obedientei absolute. Este considerat a fi cel mai mare si cel mai intensiv program de spalare a creierului prin tortura din blocul de Est. Partea extrema a reeducarii s-a numit experimentul Pitesti (reeducarea violenta fizic, mental si moral) care a avut loc in Romania intre 1949-1952, in cadrul caruia victimele erau silite sa devin" de la un punct incolo, calai.
Principiul "preschimbarii"
Principiul "reeducarii" functioneaza si el pe doua planuri - cel al aplicarii violente si bruste, prin teroare, si cel al desfasurarii sale in "lentoare", "istoric", ca o evolutie necesara prin care popoare intregi se schimba, se "reformeaza", isi schimba cadrele de vietuire traditionale. Eliminarea si distrugerea intimitatii umane a fost un mijloc de control care ajunsese sa fie exercitat in mod violent asupra constiintei in mod direct. Intoarcerea pe dos a sufletului uman urmarea pervertirea constiintei, detinutii fiind obligati prin tortura sa se identifice cu limita de jos a patimilor silnice. In Coreea si Vietnam s-a mai pus in aplicare acest program in formele sale extreme, care includeau torturi teribile, tot de catre psihologi si specialisti scoliti la Moscova. Supliciile ingrozitoare la care au fost supusi cei care au trecut prin acest "experiment" fac parte din mecanismele deformatoare ale unei ideologii a "preschimbarii", a intoarcerii pe dos - revolovo- adica revolutie, careia i-a cazut victima si romanul neaos Sarbu, devenit Voronin.
Bunicul, luptator in rezistenta din munti
Domnica s-a nascut la Corjova, Dubasari. Parintii i-au fost deportati de regimul comunist pentru ca nu vroiau sa dea pamantul in colhoz. Tatal sau, Isidor, un roman brav si puternic, a fost dus in Siberia. Isidor a reusit sa scape, fugind din lagarul de concentrare, traversand Rusia mii de kilometri pentru a se intoarce in Basarabia. Fratii sai, deportati de asemenea, au pierit. O parte a familiei Sarbu a fost evacuata in 1944 in Romania cand rusii navalesc si ocupa Basarabia. Domnica Sarbu va fi alaturi de tatal sau care ajunge sa lupte cu arma in mana impotriva invadatorului rus in cadrul rezistentei anticomuniste din muntii Oasului. Dupa moartea lui Dej, Isidor Sarbu se stabileste in comuna Brezoaiele impreuna cu ce mai ramasese din familie, si unde-i pot fi gasite si azi urmele. Victor RONCEA Media Link