"Diversitatea ne face mai puternici": doi muncitori indieni, acuzați că au violat o minoră în România tolerantă

 Atenționare și chemare la trezire națională!

Articolul Agerpres care relatează cazul din Hunedoara, unde doi cetățeni indieni sunt acuzați de agresiune sexuală asupra unei minore românce de 16 ani, nu este doar o simplă știre din secțiunea de „fapt divers” — este un simptom grav al unei maladii sociale mai adânci: invazia organizată și acceptată a unor străini cu sisteme morale și valori profund incompatibile cu cele ale poporului român.

Acest caz tragic trebuie privit în contextul politicii iresponsabile și trădătoare a guvernului globalist care, în numele „nevoii de forță de muncă”, deschide larg porțile țării unor populații non-europene, adesea provenind din culturi care nu împărtășesc nici măcar în linii mari respectul față de femeie, copil, națiune sau lege.

Invazia tăcută a forței de muncă străine în România — un pericol ignorat pentru identitatea națională și pentru muncitorul român

 Județul Timiș se află astăzi în fața unui fenomen îngrijorător, cu consecințe pe termen lung asupra identității locale, coeziunii sociale și securității economice a propriilor cetățeni. Conform datelor recente, în județ sunt înregistrați peste 10.700 de migranți non-UE (din cei peste 127.000 care lucrează în prezent în România!), alături de 1.100 de cetățeni ai Uniunii Europene, majoritatea angajați în fabrici, construcții sau servicii. În realitate, numărul este mult mai mare — cel puțin alți 30% lucrează la negru, fără forme legale, fără taxe plătite, fără control și fără responsabilitate.

Această politică de import masiv de forță de muncă ieftină și obedientă nu este doar o greșeală economică — este o crimă demografică și un abandon moral al muncitorului român.

Guvernul de ocupație lovește din nou în familiile românești!

 Guvernul lovește din nou în familiile românești!

În plină criză demografică, când România pierde anual zeci de mii de copii prin emigrare și natalitate scăzută, statul alege să taie din puținul sprijin oferit mamelor românce și părinților adoptivi. Eliminarea scutirii de CASS pentru concediul de creștere a copilului sau cel de acomodare este un atac direct asupra familiei și viitorului națiunii.

O nouă doctrină economică națională: Ce putem salva din gândirea lui Gottfried Feder?

Inspirat de articolul "Ce putem recupera din gândirea economică a lui A.C. Cuza?", am scris un articol "în oglindă", în care am incercat sa descopăr "Ce putem salva din gândirea lui Gottfried Feder".

Introducere

În vremuri dominate de dictatura pieței globale, de imperiul corporațiilor și de sclavia datoriilor eterne, se simte tot mai acut nevoia unei revoluții economice care să repună omul, comunitatea și națiunea în centrul vieții economice. În acest context, redescoperirea gândirii lui Gottfried Feder – economistul uitat, dar fondator ideologic al politicii economice a Partidului Național-Socialist German – oferă un punct de plecare esențial pentru o nouă viziune.

Dar ce poate fi salvat din ideile sale? Și cum pot fi reformulate pentru o mișcare național-socialistă modernă, ancorată în realitățile de azi, dar fidelă spiritului suveranității economice?

„Național-socialismul este o concepție despre lume care se află în cea mai ascuțită opoziție față de lumea actuală a capitalismului și față de sateliții săi marxist și burghez.” 

— Gottfried Feder 

1. Economia eliberată de cătușele dobânzii

Cea mai importantă idee a lui Feder este lupta împotriva „cămătăriei” – a economiei în care capitalul nu mai este folosit pentru a produce, ci pentru a controla și exploata prin împrumuturi și dobândă perpetuă. Feder nu critica proprietatea, munca sau industria — dimpotrivă, le apăra — ci capitalismul financiar parazitar.

Sfârșitul naționalismului civic, de Martin Sellner

 Fragment din cartea mea „Schimbarea de regim de dreapta”

Acesta este un capitol din cartea mea „Schimbarea de regim de dreapta”. Întocmesc o strategie revoluționară de dreapta urmând ideile lui Gramsci, Althusser, Gene Sharp și alții. O parte din carte critică strategiile greșite precum militantismul și ceea ce numesc „patriotism parlamentar”. Acest capitol face parte din analiza celei din urmă.

Ascensiunea la putere printr-un succes electoral masiv este o cursă contra cronometru. Demografia lucrează împotriva partidului de dreapta. Alegătorii săi dispar, mor. Migrația și ratele natalității înstrăinează electoratul și reduc grupul-țintă de la o alegere la alta. Reacția populiștilor lipsiți de convingeri ideologice în fața acestei realități este revelatoare. Pragmatismul lor orb cere „adaptarea la realitatea demografică” și abandonarea scopului principal de dreapta „pentru binele partidului”.

Principiul maximizării voturilor forțează dezvoltarea unui „naționalism civic” pseudo-dreapta, de fapt liberal. Identitatea și conceptul de popor trebuie tot mai mult diluate și îmblânzite pentru a nu înstrăina „noii alegători”. În cele din urmă, nu se mai vorbește despre o comunitate etno-culturală, ci despre un grup de interese ideologic.

A.C. Cuza în context european: critic al liberalismului, adversar al marxismului, promotor al unei economii etice și naționale

Capitalismul cartelar, lupta pentru suveranitate economică și demnitatea muncii românești

Gândirea economică a profesorului A.C. Cuza nu poate fi încadrată facil într-un curent ideologic străin. El construiește un sistem propriu, articulat încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, înaintea cristalizării fascismului sau a teoriilor anticapitaliste ale secolului XX. În acest sens, Cuza este mai curând un precursor autohton al unui naționalism economic etic, decât un imitator al doctrinelor vest-europene.

 Liberalismul — un „cal troian” al dominației economice străine

Cuza respinge liberalismul economic clasic nu dintr-o poziție reacționară, ci dintr-o analiză critică a realității românești. Liberalismul a fost introdus în Principate pe filieră franceză, dar a fost aplicat într-un context social profund inegal, unde burghezia autohtonă era slabă sau inexistentă, iar infrastructura națională economică era dominată de capitaluri străine.

În acest sens, liberalismul nu este, pentru Cuza, o formă de emancipare, ci de „deznaționalizare economică”, văzând în liberalismul din România libertatea speculantului de a distruge muncitorul român și a băncii străine de a sugruma agricultura națională.

El identifică în liberalism un instrument ideologic prin care se justifică dominația unei oligarhii economice fără rădăcini în neam sau morală.

ROMÂNIA TOTALITARĂ NE ÎNĂSPREȘTE VIAȚA, DAR NU NE CUCEREȘTE MINTEA ȘI SUFLETUL!

 Senatul a adoptat, luni, cu 78 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” și 25 de abțineri, proiectul care prevede că inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”, transmite Agerpres.

Proiectul a fost inițiat de Silviu "Vexatu" Vexler (anti-român notoriu!), deputat al minorităților (comunitatea evreiască), și are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002.

România are nevoie de libertatea cuvântului, nu de cenzură.
Libertatea de exprimare este sfântă
Românii nu mai pot fi reduși la tăcere în propria lor țară. Constituția României GARANTEAZĂ libertatea cuvântului. Aceasta nu poate fi condiționată de interpretări subiective, de etichete politice sau de temeri fabricate de cei care se tem de adevăr. Libertatea de exprimare este temelia oricărei democrații și trebuie să fie absolută, atât timp cât nu incită direct la violență fizică împotriva altora.

O economie națională regenerată: Ce putem recupera din gândirea economică a lui A.C. Cuza?

 Introducere

În tumultul economic al lumii de azi — dominată de capital fără patrie, muncă dislocată și stat redus la funcția de paznic al pieței —, se simte acut nevoia unei doctrine economice naționale. Nu una ruptă de realitate sau tributară trecutului, ci una ancorată în spiritul suveran, social și etic al poporului.

În această privință, opera profesorului A.C. Cuza – prea adesea redusă la aspectele politice și ignorată în componenta sa economică – oferă o viziune profundă, națională și organică asupra economiei.

1. Naționalizarea economiei – o necesitate istorică

Pentru Cuza, problema esențială nu era să „reformeze” capitalismul, ci să elibereze economia românească de controlul străin și de dominația capitalului apatrid. În contextul României de la începutul secolului XX, el vedea cum băncile, comerțul și industria cheie se aflau în mâini alogene, în timp ce românul era redus la statutul de muncitor, țăran îndatorat sau funcționar marginal.

Adaptare modernă:

• Repatrierea economiei strategice (resurse naturale, energie, agricultură);

• Interzicerea vânzării de pământ și infrastructură către entități străine;

• Nou „capitol economic național”, în care capitalul intern să fie susținut și încurajat.

Un Salazar pentru România!

 Un apel la reconstrucție națională prin autoritate, moralitate și suveranitate

Națiunile nu se clădesc pe împrumuturi și servilism, ci pe muncă și credință.”

România traversează, în aceste decenii postcomuniste, o criză profundă și multidimensională: o criză de viziune, de autoritate, de moralitate și, poate cel mai grav, de identitate. Într-un astfel de context, nu este deloc exagerat să privim către alte epoci și națiuni care, aflate în pragul colapsului, au fost redresate prin voință politică, rigoare morală și suveranitate națională.

Un astfel de exemplu este Portugalia interbelică, redresată de António de Oliveira Salazar — economist, creștin practicant, lider sobru și reformator de stat. Lecția portugheză a anilor ’30 nu este despre nostalgia unui autoritarism romantic, ci despre eficiența unei guvernări care a pus ordinea, credința și binele național mai presus de interesele de grup sau de agenda internațională.