Invazia tăcută a forței de muncă străine în România — un pericol ignorat pentru identitatea națională și pentru muncitorul român

 Județul Timiș se află astăzi în fața unui fenomen îngrijorător, cu consecințe pe termen lung asupra identității locale, coeziunii sociale și securității economice a propriilor cetățeni. Conform datelor recente, în județ sunt înregistrați peste 10.700 de migranți non-UE (din cei peste 127.000 care lucrează în prezent în România!), alături de 1.100 de cetățeni ai Uniunii Europene, majoritatea angajați în fabrici, construcții sau servicii. În realitate, numărul este mult mai mare — cel puțin alți 30% lucrează la negru, fără forme legale, fără taxe plătite, fără control și fără responsabilitate.

Această politică de import masiv de forță de muncă ieftină și obedientă nu este doar o greșeală economică — este o crimă demografică și un abandon moral al muncitorului român.

În timp ce lucrările la Monumentul Martirilor Anticomuniști de la Pădurea Verde au fost sistate de actualul primar, Nicolae Robu aleargă la București pentru fonduri destinate exclusiv interesului comunității evreiești: „reabilitarea Sinagogii Cetate”

Ambasadorul statului Israel în România, Dan Ben-Eliezer, şi primarul Nicolae Robu au participat, duminică seara, la sărbătoarea Roş Haşana – Anul Nou evreiesc. Alături de membrii comunităţii evreieşti din Timişoara, în Sinagoga din Iosefin au mai fost prezenţi reprezentanţi ai cultelor din oraş, dar şi Mika Savidge, ataşatul Ambasadei SUA la Bucureşti pe probleme de drepturile omului.

Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpâni pe spitalele româneşti

Şapte unităţi spitaliceşti sunt în proprietatea mafiei imobiliare, a celebrelor clanuri ţigăneşti care stăpânesc Timişoara.

Unicat în România, ţara tunurilor: clanurile ţigăneşti din Timişoara au în proprietate şapte unităţi spitaliceşti. Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega, dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public, legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii au cerut preţuri exorbitante.

În spate se afla mafia imobi­liară locală, care le-a cum­­părat ulterior la preţuri "confidenţiale". Vişinel Stancu a devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo "e casa lui". Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea.

Adrian Orza, primarul nopţii

Mare bucurie mare, zilele trecute, prin primărie, sediul PNȚCD, atârnători de bugetul municipalității, cojocari, ciupi, junii, chișculiți, Cruzeiros, Drufec, Rosign etc. Bucurie la care s-a prins, după ora 10 sau 11, când a ajuns la lucru, și viceprimarul Adrian Orza. Noaptea, hora veseliei a continuat prin cluburile din oraș.

De unde atâta joc și voie bună? Simplu, potrivit unui portal național de știri, Orza ar urma să fie viitorul primar al Timișoarei, pe baza unor sondaje anonime și – foarte probabil – orale, precum folclorul. Eventual, făcute prin cluburile de noapte timișorene, respondenți fiind cocalarii și pițipoancele care colcăie prin astfel de stabilimente. O veste tristă însă pentru Orza: indivizii ăștia nu votează decât dacă le deschizi urnele pe la două sau trei noaptea, după una sau două linii albe sau câteva fumuri de iarbă maronie.

Medicii timişoreni, disperaţi. Cel mai bogat clan ţigănesc din România a cumpărat Spitalul de Copii

Mafia imobiliră țigănescă lasă în stradă bolnavii de cancer

Amenintati cu evacuarea de un clan tiganesc, medicii celui mai mare spital de copii din Vestul tarii sunt in pragul disperarii. Se asteapta ca dintr-un moment in altul sa ajunga in strada cu tot cu pacienti.

Noii proprietari ai cladirii in care functioneaza clinica TBC si laboratorul sunt din neamul Carpaci. Acestia au reusit sa puna mana pe o buna parte din centrul istoric al Timisoarei, dar si pe diverse institutii sanitare. Carpaci a dat de urma mostenitorilor legali si a cumparat direct sau prin intermediari drepturile litigioase la preturi derizorii.

Cladirea din centrul Timisoarei in care se afla spitalul de copii a fost retrocedata fostilor proprietari in anul 1995. Prin vanzari succesive a ajuns in posesia lui Carpaci. N-a trecut mult si oamenii acestuia au cerut evacuarea.

Cand si-au dat seama ca vor ajunge in strada, medicii au demarat o campanie de strangere de fonduri pentru construirea unei alte cladiri. Din pacate, intr-o luna s-au strans doar cateva sute de lei.

Vladimir VOIASCIUC DĂ TOTUL PENTRU TIMIŞOARA!

Vladimir Voiasciuc, timişoreanul care se luptă cu mafia imobiliară din oraş

Timişoara: Înmormântare ţigănească cu sicriu Versace (VIDEO)

Înmormântare „de lux” la Timişoara. Soţia unui membru de vază al clanului Cârpaci, cel mai înstărit clan ţigănesc din oraş, a ajuns pe lumea cealaltă în sicriu Versace în valoare de peste 10.000 de euro. Cortegiul funerar format din sute de oameni a blocat tot traficul din oraş, potrivit B1 TV.

Lupta NS în dialog cu o victimă a clanurilor țigănesti din Timișoara

Mafia imobiliră țigănescă lasă în stradă bolnavii de cancer

Autorul moral al acestei situaţii de necrezut este Primăria Timişoara

Vişinel Stanca, unul dintre capii mafiei imobiliare a țiganilor de catifea dă o lovitură sutelor de bolnavi de cancer care se tratează la Timişoara. Acesta a decis să se mute în clădire, asistat de un executor judecătoresc. Direcţiunea Spitalului Municipal Timişoara asistă neputincioasă la acest spectacol, după ce primăria nu a reuşit să cadă la pace cu Vişinel Stanca şi să plătească chiria cerută de acesta. Țiganul consideră că i-a păsuit destul şi acum vrea să intre cu forţa în clădirea pe care a obţinut-o cu ajutorul justiţiei timişorene. Scandalul se suprapune cu audierea, în cazul falsurilor cu terenuri declanşat de Ionelaş Cârpaci, a unor nume sonore precum omul de afaceri Jabri Tabrizi, fostul director al Direcţiei Patrimoniu a primăriei, Nicuşor Miuţ, primarul Gheorghe Ciuhandu, un notar şi alţi funcţionari din Primăria Timişoara.

Se pare că unii dintre aceştia au fost implicaţi şi în acapararea a şase vile istorice de pe bulevardul Mihai Viteazu, printre care şi o grădiniţă, precum şi a secţiei de chimioterapie a spitalului municipal. Astfel, după centrul istoric şi Aleea Trandafirilor,  țiganii de catifea au pus mână şi pe cele mai impozante imobile din zona unde se află secţia spitalului în cauză.

Ce se ascunde sub asfaltul Timişoarei: resturi de fortificaţii austriece şi ale oraşului medieval

Timișoara a obţinut bani europeni pentru modernizarea zonei Cetate. Arheologii se aşteapă la descoperiri spectaculoase. Prin acest proiect se vor moderniza patru pieţe, inclusiv Piaţa Unirii, şi 10 străzi.

Dacă licitaţiile pentru desemnarea constructorului care va reamenaja centrul Timişoarei se vor desfăşura conform planului, şantierul va fi deschis în luna iunie a acestui an. Mai multe străzi şi pieţe vor fi sparte pentru a fi modernizate. Reprezentanţii Primăriei Timişoara au atras atenţia încă de la început că se lucrează pe un teren „minat”, fiind vorba de o zonă încărcată de istorie.

Pacoste! Se întorc zburătoarele: Primii ţigani repatriaţi din 2012 au ajuns la Timişoara...

Francezii au trimis în România primul ˝transport˝ de țigani din acest an. Este vorba despre 164 de cetățeni români care au ajuns, miercuri, pe Aeroportul Internaţional Timişoara, cu un avion charter care a fost pus la dispoziţie de autorităţile din Hexagon. Ţiganii au aterizat, miercuri, în jurul orei 17, la Timişoara. De aici au fost îmbarcați în autobuze care i-au transportat la Gara de Nord, de unde și-au continuat călătoria către localităţile de proveniență.

Ţiganul Vişinel (analfabet, dar liderul unui clan al mafiei imobiliare) se mută în Secţia de Chimioterapie!

Martin Staia, şeful Direcţiei Patrimoniu a Primăriei Timişoara: "Noi am retrocedat clădiri la nemţi şi la evrei şi am ajuns să negociem cu ţiganii!"

Pentru că se consideră sfidat de consilierii locali, care nu dau semne că vor să negocieze contractul pentru Secţia de Chimioterapie a Spitalului Municipal, Vişinel Stanca are o idee halucinantă. El vrea să-și mute întreaga familie în saloanele în care sunt trataţi bolnavii de cancer.

După ce a stat un an cu sentinţele-n buzunar, Ciuhandu a reînceput seria demolărilor electorale

Cum se apropie campania electorală, cum primarul Gheorghe Ciuhandu este lovit brusc de demolarea construcţiilor ilegale ale ţiganilor din municipiu. Că totul este făcut cu un calcul electoral precis şi că se aplica metoda de la ultimele alegeri locale o dovedeşte şi ultima acţiune de aigurare, desigur, a legalităţii în oraş. 

Executorii Primărie Timişoara au trecut la demolarea unui turn construit ilegal la imobilul cu numărul 5 de pe bulevardul Mihai Viteazu. Conform comunicatului municipalităţii, sentinţa definitivă şi irevocabilă de demolare a fost dată încă din 31 iulie 2010, dar s-a intervenit de abia ieri pentru punerea în aplicare.

Lista Ruşinii: autorităţile care au dat fală ţiganilor din Timişoara

Autorităţile care au dat fală ţiganilor din Timişoara

Autor: MIRCEA OPRIS

Cu peste 200 de imobile din centrul istoric acaparate prin metode de tip mafiot şi cu complicitatea unor poliţişti, procurori, judecători, notari şi executori judecătoreşti, clanurile ţiganilor de catifea din Timişoara au transformat Mica Vienă în Marea Strehaie. La acest palmares se adaugă cele mai mari palate de pe Aleea CFR, precum şi zeci de terenuri. Fără ajutorul unor funcţionari corupţi din Primăria Timişoara, Oficiul de Cadastru şi justiţie, acestea clanuri nu ar fi reuşit să cucerească Timişoara. Rămâne strigător la cer că pentru un fenomen infracţional organizat, de asemenea amploare, singurul ţigan urmărit penal este Ionelaş Cârpaci, unul dintre ţiganii bogaţi care nu este rudă cu celebrul „clan Cârpaci”. În rest, nimeni nu este vinovat pentru transformarea Timişoarei într-un luxos paradis pentru ţiganii bogaţi, infractori în România, dar şi în Germania, Franţa sau Italia. Jurnalul Naţional vă prezintă o „listă a ru­şinii”, pe care o dorim cât mai obiectivă şi cuprinzătoare, însă care este departe de a fi completă.

1. Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei

2. Nicuşor Miuţ, fost director al Direcţiei Patrimoniu, şi alţi angajaţi ai Primăriei Timişoara

3. Petre Turpan şi Remus Crudu, angajaţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş

4. Reprezentanţi ai Poliţiei Timiş şi ai SRI Timiş

5. Angajaţi ai Compartimentului de ordine publică al IPJ Timiş

6. Angajaţi ai Administraţiiilor Financiare Timiş şi Timişoara şi Garda

Financiară

7. Angelina Tufariu, fostul procuror

8. Generalul Florin Sandu, fost şef al Poliţiei Române

9. Safta Criste, notar

10. Carmen Martinov, procuror DIICOT

11. Cristina Vasilescu, consilier juridic la Primăria Timişoara

12. Costeş Măndoiu, fost angajat la Direcţia Fiscală

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, care în trei mandate a tolerat tacit dezvoltarea fenomenului ţigănesc şi a închis ochii la falsurile şi abuzurile în favoarea ţiganilor, făcute chiar de către angajaţi şi directori din Primărie. Cea mai grosolană implicare: lipsa de reacţie atunci când ştampila cu semnătura sa a fost folosită pentru falsificarea unor acte şi contracte având ca obiect imobile şi terenuri din Timişoara, ajunse pe mâna ţiganilor de catifea. În cele trei mandate, un singur palat ţigănesc, din cele peste 30 construite ilegal, a fost demolat. Ţiganii păgubiţi au dezvăluit atunci primele nume ale funcţionarilor din primărie pe care i-au mituit, însă nu s-a aplicat nici măcar o sancţiune.

INVADATORII din centrul Timişoarei. Istoria cuceririi oraşului de către clanurile ţigăneşti

Peste 200 de case, unele de patrimoniu, aproape întregul centru istoric al Timişoarei, au încăput pe mâinile ţiganilor "de mătase", grupaţi în două clanuri: Cârpaci şi Stancu. Se es­ti­mează că un sfert de miliard de euro, bani din prostituţie, furturi, maşini furate, cerşetorie sau droguri au intrat în ultimii zece ani, din Occident, în casele acestea şi în maşinile Bentley şi Lamborghini parcate în faţa lor. Una câte una, casele naţionalizate din centrul istoric au intrat în proprie­ta­tea ţiganilor. Cu acte legale şi false, inventând moştenitori sau înviindu-i din morţi, cu complicitatea notarilor şi avocaţilor, a funcţionarilor Pri­mă­riei, clanurile şi-au extins an de an teritoriul.

Sutele de plângeri ale localnicilor terorizaţi să-şi vândă casele şi să plece au rămas fără răspuns. Unul câte unul, ei şi-au luat lumea-n cap şi au cedat locul nou-veniţilor. Cotonogiţi pe stradă, bombardaţi cu pisici moarte, ciolane de cal sau fe­cale, speriaţi în toiul nopţii, ti­mi­şo­renii au înţeles repede că nu-i apără nimeni şi au vândut pe te miri ce. Jurnalul Naţional a publicat zeci de articole, semnate de Tiberiu Kiss şi apoi de Mircea Opriş, a scris practic cro­nica ocupării Capitalei Banatului. Vom relua articolele semnificative, pentru ca Poliţia, Parchetul, Garda Fi­nan­ci­ară şi Primăria să ştie că le facem direct răspunzătoare pentru că au încurajat cucerirea oraşului de către clanurile ţigăneşti.

Valentin Zaschievici

Nimic nu le face faţă. Clanurile ţigăneşti au ocupat centrul istoric al Timişoarei, ajutate de poliţişti corupţi. Răpiri, şantaj, ameninţări – reţeta prin care i-au deposedat pe români de case. De mai bine de 10 ani, imediat după apariţia Legii 112, casele naţionalizate din Timişoara, în special cele din buricul târgului, au încăput pe mâinile romilor. Practic, tot ceea ce înseamnă vile interbelice din zona C.D. Loga, Mihai Viteazul şi Trandafirilor au fost împărţite în sânul unor clanuri ţigăneşti, aşa-zişii ţigani de mătase.

18 octombrie poate deveni zi de importanţă locală la Timişoara. Eroismul Prinţului Eugeniu de Savoia ar putea fi cinstit în fiecare an! Naţionaliştii Autonomi Timişoara primesc cu bucurie şi susţin această iniţiativă

Primaria vrea sa transforme ziua de 18 octombrie intr-o zi de importanta locala, in amintirea printului Eugeniu de Savoia. Propunerea lui ar putea fi aprobata de consilierii locali la sedinta ordinara care va avea loc la sfarsitul acestei luni.

“La 18 octombrie 1716, printul Eugeniu de Savoia isi face intrarea triumfala in cetatea Timisoarei, eliberand orasul de 164 de ani de stapanire turceasca. Aceasta actiune este socotita de istoricii militari drept o capodopera a iscusintei de comandant de osti a lui Eugeniu de Savoia. (…) El a indrumat nemijlocit elaborarea celui dintai document referitor la statutul Banatului in cadrul monarhiei habsburgice”, spune viceprimarul Adrian Orza in referatul alaturat proiectului de hotarare prin care s-ar putea declara ziua de 18 octombrie o zi de importanta locala.

In centrul Timisoarei exista o strada care poarta numele printului Eugeniu de Savoia. Mai multi oameni de cultura au organizat in trecut si Sarbatoarea Strazii Eugeniu de Savoya: cu evenimente culturale si momente de istorie pentru timisoreni, la Timisoara existand si Casa Printului Eugeniu de Savoia. Consilierii locali vor decide in urmatorul plen daca aceasta zi va deveni una de importanta locala sau nu, conform publicatiei opiniatimisoarei.ro.

Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut şi ca Prinţul Eugen, (n. 18 octombrie 1663, Paris - d. 21 aprilie 1736, Viena) a fost unul din cei mai străluciţi feldmareşali ai Sfântului Imperiu Roman. După victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane, prințul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, Mehmed Pașa, ultimul comandant otoman al Timișoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul. La 18 octombrie 1716, prințul Eugeniu de Savoia își face intrarea triumfală într-o cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpânirea europenilor.

În anul 1942, s-a creat o unitate Waffen SS compusă din etnici germani şi voluntari din Croaţia, Serbia, România şi Ungaria care ia numele prinţului Eugeniu de Savoia şi se va intitula 7. SS-Freiwilligen-Gebirgs Division Prinz Eugen. Divizia Prinz Eugen va lupta sub semnul runei odal şi sub comanda directă a lui Artur Phelps, părintele armei "vânători de munte" din armata română, fiind cel care a organizat-o şi pregătit-o ca  armă de elită. Pe întreaga sa existenţă Divizia Prinz Eugen s-a evidenţiat în luptele eroice împotriva partizanilor iugoslavi şi în luptele din zona Balcanilor, luptătorii săi dobândind numeroase decoraţii, Artur Phelps fiind decorat cu Crucea de Fier în rang de cavaler. După război divizia aflata sub comanda lui acestuia este acuzată de aşa-zise crime de război în Serbia. În septembrie 1944 Artur Phelps este trimis în vestul României pentru a evalua situaţia retragerii fortelor armate germane din România în urma ieşirii României din alianţa cu Germania. Este capturat de armata sovietică la 21 septembrie 1944 la Simand, lângă Arad şi este executat.

Ca semn de înaltă preţuire pentru actele de eroism ale Prinţului Eugeniu de Savoia în luptele anti-otomane şi cele ale Diviziei "Prinz Eugen", Naţionaliştii Autonomi Timişoara şi-au luat ca simbol runa odal sub care a luptat această Unitate şi ne-am aşezat acţiunile sub înaltul patronaj spiritual al Prinţului Eugen. Astfel că primim cu mare bucurie propunerea edililor oraşului de a marca ziua de 18 octombrie ca zi de importanţă locală, aşa cum se cuvine şi susţinem această iniţiativă binevenită.

Timişoara a obţinut 13 locuri pe podium la cel mai important concurs de înot masters din Ungaria

O echipă a Clubului de Înot MASTERS Timişoara a obţinut 13 locuri pe podium la cel mai important concurs de înot masters din Ungaria, care a avut loc la Gyula. La competiţie au participat 400 de înotători de la 35 de cluburi din patru ţări: România, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Cei mai vârstnici participanţi au 84 de ani, la femei, şi 91 de ani, la bărbaţi.

Mişcarea de înot masters implică adulţi care practică acest sport ca amatori, participarea în sine fiind mai importantă decât rezultatele. În Ungaria, mişcarea are deja tradiţie, existând 25 de cluburi şi circa 1600 de practicanţi. Echipa Clubului de Înot MASTERS Timişoara a fost formată din nouă înotători, cu vârste cuprinse între 28 şi 51 de ani. În total, Clubul de Înot MASTERS Timişoara a obţinut 12 de locuri pe podium la probele individuale şi unul la probele pe echipe.

Ilegalităţile clanurilor ţigăneşti „hrănite” cu incompetenţa autorităţilor

Citeşte şi despre cazul lui Vladimir Voiasciuc, timişoreanul care se luptă cu mafia imobiliară din oraş
Vladimir Voiasciuc va candida la alegerile locale pentru a înfrunta mafia imobiliră la ea acasă!

Clanurile care au pus mâna pe clădirile din centrul Timişoarei au beneficiat din plin de protecţia autorităţilor. Un caz concret este pe Bulevardul Mihai Eminescu 6, unde o sentinţă nepusă în aplicare de Primăria Timişoara, de 10 ani, a permis unei familii de ţigani să-şi facă de cap.

Primăria Timişoara şi Inspectoratul de Stat în Construcţii au asistat nepăsătoare la acţiunile unui clan ţigănesc care şi-a făcut de cap într-o zonă istorică din imediata apropiere a primăriei. Coşmarul timişoreanului Florin Ciobănescu, care trăieşte în propria casă fără apă, căldură sau canalizare, a început în urmă cu mai bine 10 ani, când a refuzat să-i vândă apartamentul clanului ţigănesc condus de Dulcea. Baştanul a cumpărat de la altcineva un apartament de la demisol şi a început lucrări de „amenajări interioare”, obţinând o autorizaţie de construcţie pentru schimbarea uşilor şi a geamurilor. Romii au făcut însă mult mai multe lucrări ilegale, care au afectat structura de rezistenţă a clădirii.

Descoperire arheologică de senzaţie în Piaţa 700 din Timişoara (Galerie foto)

Lângă Piaţa 700, în locul unde se lucrează la fundatia celui de-al patrulea corp al ansamblului de clădiri de birouri din zonă, s-a descoperit o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei vechii cetăţi medievale a Timişoarei.

Cercetările arheologice de salvare din zona fostei fabrici Modatim din Piaţa 700 – demarate de către arheologii Muzeului Banatului din Timişoara la începutul lunii aprilie – au suprins o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei.

“Deosebit de interesantă a fost descoperirea sistemului de amenajare a fundaţiei, care a fost realizată din piloni masivi (probabil de stejar), înfipţi în solul mlăştinos. Pilonii sprijineau grinzi rectangulare de aprox 20-30 cm, a căror dispunere forma un carou de 1,40 x 0,70 m. Interiorul acestor carouri a fost umplutut cu cărămizi întregi, dispuse în cant şi în plan. Analizele dendrocronologice vor identifica speciile de copac şi vârsta la care aceştia au fost tăiaţi”, declară şeful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Banatului, dr. Alexandru Szentmiklosi.

File din istoria Timişoarei