25 octombrie 2011. Operațiunea "Instaurarea Monarhiei"

Dan Voiculescu a pus la cale o manevră politică spectaculoasă: Regele să ceară revenirea la regalitate.

Invitarea Regelui Mihai în Parlament pentru a ţine un discurs pe 25 octombrie, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, nu este atât de inocentă pe cât pare. Sub acoperirea festivă, se pregă­teşte o manevră politică de mari proporţii. Despre ce este vorba?

În acest moment, potrivit surselor noastre, asupra Regelui se fac presiuni mari pentru a introduce in discursul său câteva fraze cheie. Este vorba de critici directe la adresa regimului Băsescu, urmate de cererea adresată Parlamentului de a alege ca alternativă instaurarea monarhiei.

Regele, antrenat în lupta politică, împotriva statutului

Presiunile asupra Regelui sunt exercitate de pionul otrăvit în Casa Regală, Radu Duda, fie direct, fie, mai ales, prin intermediul Principesei Margareta, la iniţiativa lui Dan Voiculescu. Nu este prima dată când viitorul prinţ consort îl târăşte pe Rege, bătrân şi bolnav, în vâltoarea bătăliei politice, în totală contra­dicţie cu statutul Casei Regale.

Cel mai grăitor exemplu a fost candidatura ginerelui său la preşedinţie în 2008. Atunci, Duda a intrat în lupta politică republicană fără consimţământul capului Casei Regale. Regele, care a preferat să plece în Elveţia pentru a nu asista la depunerea candidaturii, a dat, după după câteva zile de tăcere, un comunicat care demonstrează clar că i s-a forţat mâna: "Nu este un lucru obişnuit pentru un membru al Casei Regale (să candideze la preşedinţia republicii - n.r.). Dar viaţa ne-a pus (deci a fost obligat - n.r.) în faţa multor situaţii neobişnuite, pe care am reuşit să le trecem cu bine".

Dar ce urmăreşte concret Dan Voiculescu prin această ma­şinaţie, folosindu-se de Casa Regală? În nici un caz instaurarea monarhiei. Liderul PC este con­ştient că o schimbare a formei de guvernământ şi o revenire la regalitate nu au nici o şansă. De altfel, el nici nu îşi doreşte acest lucru, ne-au dezvăluit sursele noastre.

Diversiunea monarhistă, o rachetă cu focoase multiple

Scopul real este multiplu, ca o rachetă cu mai multe focoase. Primul este încă o lovitură aplicată imaginii lui Traian Basescu şi PDL. Spre deosebire de opo­ziţie, al cărei rol este tocmai cel de a se opune guvernării, deci atacurile sale sunt fireşti, se mizează pe impactul intrării în arena politică a unui actor cu greutate şi notorietate.

Scoaterea Re­gelui din neutralitate, deşi interzisă de statutul Casei Regale, va da gravitate atacului. Va fi explicată şi exploatată astfel: este o mişcare ieşită din uzanţele şi protocoalele regale, tocmai pentru că ne aflăm într-o situaţie excepţional de gravă.

Voiculescu îşi agaţă partidul de trena Regelui

Al doilea scop este salvarea PC prin antrenarea partidului în siajul unei mişcări spectaculoase. PC se află la ananghie: oamenii importanţi îi fug pe capete: Ciuhodaru de la Iaşi, Piedone de la Bucureşti. Şi se pare că este de-abia începutul. Iar partenerii din USL nu mai par dispuşi să cedeze şantajului "timp de Antene contra favoruri electorale", ca în ceilalţi ani.

Dacă manevra de la 25 octombrie îi reuşeşte, Voiculescu speră să câştige influenţă suplimentară pe scena politică. Pentru a putea contracara pierderile de imagine şi efectiv din ultima perioadă şi a rămâne cu şanse la masa de joc.

Electoratul lui Băsescu, scuturat de monarhişti

Al treilea scop al stratagemei este ruperea definitivă a electoratului cu simpatii monarhiste de Traian Băsescu şi PDL. Legătura dintre cele două părţi a fost serios zdruncinată de atacurile de o duritate fără precedent ale lui Băsescu la adresa Regelui şi de cultivarea relaţiei cu nepotul acestuia, Paul, al cărui sânge albastru nu este recunoscut de Casa Regală.

Un atac direct al Regelui pe 25 octombrie, va însemna practic despărţirea apelor. Mo­narhiştii vor fi forţaţi să opteze pentru una dintre tabere. Or, Voiculescu speră că mulţi dintre ei vor prefera să rămână fideli Regelui şi să-i întoarcă spatele definitiv lui Băsescu. Aceasta ar însemna câteva procente bune, care pot cântari mult într-un joc politic strâns, cum este cel la care asistăm.

Miza constituţională a stratagemei

Cel mai important motiv, care stă la baza manevrei spectaculoase pregătite pentru 25 octombrie, este cel constituţional. Dar nu în sensul reinstaurării monarhiei (am văzut că nici măcar iniţiatorul maşinaţiei nu crede în această posibilitate), ci al blocării oricăror dezbateri pentru modificarea Constituţiei, în sensul dorit de Traian Băsescu.

Dacă însă Regele va cere o revenire la monarhie, aceasta va servi drept atu pentru a contracara orice intenţii ale puterii de a deschide măcar subiectul revizuirii Constituţiei. Schimbarea formei de guvernământ a ţării bate ca importanţă şi ca ecou în rândurile populaţiei toate celelalte modificări cerute de Băsescu.

Deci, ar deturna toată atenţia dezbaterii publice. Iar pe acest subiect, spre deosebire de celelalte, opoziţia este cea care va avea iniţiativa, iar puterea va fi pusă în defensivă.

PION OTRĂVIT 

Cum a ajuns Radu Duda şeful de fapt al Casei Regale

Radu Duda este fiul doctorului Rene Duda din Iaşi, fost secretar PCR la Universitatea de Medicină, apropiat al lui Ion Iliescu din perioada în care acesta era prim-secretar. După 1989, Rene Duda este unul dintre fondatorii Partidului Liber Schimbist, un satelit FSN, cu care va şi fuziona. După fuziune, Rene Duda ocupă mai multe funcţii importante în FSN.

Actorul Radu Duda o cunoaşte pe Principesa Margareta, cu 10 ani mai în vârstă decât el, în 1994 şi se căsătoresc în 1996, cu toată opoziţia Regelui. Nicolette Frank, apropiată a Regelui Mihai, scrie în revista "Căminul Românesc" de la Geneva că Duda a fost infiltrat de serviciile secrete în Casa Regală la ordinul lui Iliescu.

Atitudinea lui Ion Iliescu faţă de Casa Regală se schimbă radical după căsătoria lui Radu Duda cu Margareta. Viitorul prinţ consort ajunge reprezentant al guvernului Năstase. Numele său este implicat într-un mare scandal de presă, legat de o presupusă mită de 7 milioane de lire sterline care s-ar fi plătit pentru achi­ziţionarea celor două fregate scoase din uz de marina britanică.

Contractul de recondiţionare al navelor a fost obţinut de BAE Systems, unul din sponsorii fun­da­ţiei Principesei Margareta. Înainte de achiziţie, repre­zen­tanţii BAE au avut întâlniri atât cu Principesa, cât şi cu Duda. Schimbarea de guvern din 2004 nu-l afectează pe Radu Duda, care rămâne la Palatul Victoria şi sub Tăriceanu, graţie relaţiilor cu Dinu Patriciu.

Radu Duda, mai Rege decât Regele însuşi

Relaţiile dintre Casa Regală şi Traian Băsescu se deteriorează accelerat, pe măsură ce Radu Duda atrage instituţia monarhică tot mai evident spre tabăra celor ce i se opun şefului statului. Condamnarea comunismului în Parlament în decembrie 2006 de către Traian Băsescu este ultimul prilej cu care acesta se întâlneşte cu Regele.

În aprilie 2008, în ciuda opoziţiei Regelui, Radu Duda îşi anunţă candidatura la preşedinţia României, dând lovitura de graţie credibilităţii Casei Regale, care, prin tradiţie şi statut nu se implică în lupta politică. Duda o angajează drept consilier electoral Betsy Myers, şefa de campanie a lui Obama. Relaţiile lui Radu Duda cu Dinu Patriciu se răcesc, pe măsură ce viitorul prinţ consort se apropie de Dan Voiculescu.

În iunie 2008, Radu Duda, îl taie de pe lista invitaţilor la "Nunta de diamant" a Regelui şi Reginei pe Traian Băsescu. Nu vor lipsi, însă, Iliescu şi Constantinescu sau Voiculescu şi Patriciu.

Regele Mihai este singurul român invitat la parada de la 9 mai 2010, la Moscova. Se duce, însoţit de Radu Duda, în uniformă de colonel al armatei române. Preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, şi el invitat, declară: “Cum să particip la paradă alături de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea şi ne-a deportat în Siberia? Astăzi ea se află în cetatea lui Ştefan cel Mare!"

SECURITATE

"Duda Radu, actor la Teatrul Naţional": a fost sau n-a fost?

Relaţiile lui Radu Duda cu Securitatea sunt tulburi. În decembrie ’89, la Iaşi, în biroul prim-secretarului PCR este descoperită o listă cu "persoane de sprijin" ale Securităţii din rândurile partidului, cu menţiunea "strict secret".

Printre ele, Radu Duda, "actor la Teatrul Naţional" în dreptul căruia figurează 9 septembrie 1986 ca dată la care PCR a aprobat colaborarea sa cu organele de Securitate. Duda neagă însă, deşi admite că în 1986, cu ocazia unui turneu în Israel, a făcut obiectul unei tentative de racolare, pe care ar fi refuzat-o.

Fostul şef al Securităţii Iaşi, Constantin Ciurlacu, confirmă autenticitatea listei pe care figura Duda. "Erau o categorie aparte de surse (...). Persoana de sprijin nu avea angajament semnat, nu era informator, nu primea bani, era racolat mai ales din rândul celor care călătoreau în străinătate şi numai după aprobarea şefului filialei PCR".

GĂSIT. "Opis alfabetic strict secret nr. 001248 din 9 august 1984; securitate, aprobări, judeţ"
evz.ro