Descoperire istorică pe autostrada Sibiu-Orăştie: Arheologii au găsit un fragment ceramic ce ar putea dovedi existenţa scrierii în neoliticul timpuriu

Un fragment ceramic inscripţionat cu simboluri necunoscute, ce ar putea dovedi existenţa scrisului în neoliticul timpuriu, a fost descoperit de arheologi pe şantierul autostrăzii Sibiu-Orăştie, la nord de Miercurea Sibiului, a anunţat, miercuri, directorul Muzeului Naţional Brukenthal, Sabin Luca.

Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, instituţie care a coordonat lucrările de cercetare arheologică pe traseul autostrăzii Sibiu - Orăştie - lotul 3, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un fragment ceramic descoperit într-un complex de locuinţe datate de dinainte de anul 6.000 i. Hr.

Mai aproape de adevăr. Cercetare fără precedent în Munţii Orăştiei

Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.

Cel mai mare proiect de cercetare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei va fi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Programul se va întinde pe durata a patru ani şi este cel mai important de până acum care vizează cetăţile dacice. Practic, aria de cercetare care va fi acoperită de arheologi vizează capitalele regatelor lui Decebal şi Burebista.

Proiectul de cercetare a fost lansat în contextul în care opinia publică manifestă un interes enorm faţă de istoria dacilor, dar şi în contextul în care tot felul de pasionaţi, de la ingineri la stomatologi ori la foşti ofiţeri de Armată ori de Securitate, agită tot felul de teorii aberante, cum ar fi cea potrivit căreia dacii ar fi fost strămoşii romanilor. Cercetarea arheologică ar urma să sporească în mod considerabil cunoştinţele despre complexul cetăţilor dacice.

DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ LA SUCEAVA. A fost găsit mormântul unui războinic din urmă cu 4.000 de ani

Studenţii din anii I şi II de la specialităţile istorie şi muzeologie ale Facultăţii de Istorie - Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava au făcut descoperirea vieţii lor la marginea satului Costâna, decopertând un mormânt tumular vechi de aproape 4000 de ani care ar fi aparţinut unui războinic.

Asta, după ce chiar la suprafaţă, „la prima pană de hârleţ”, s-a găsit un topor de piatră găurit.

Potrivit conf. univ. dr. Dumitru Boghian, cel care a coordonat echipa de arhelogi, decopertarea mormântului a durat trei săptămâni.

Tărtăria: Descoperire arheologică excepțională, din epoca fierului, pe traseul autostrăzii Orăștie - Sibiu

Un depozit de piese de bronz si fier, datand din perioada epocii fierului, a fost descoperit pe traseul autostrazii Orastie - Sibiu, a anuntat duminica Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI). 

"In cadrul sitului 7 (km 14+100-km 14+500), identificat si sub denumirea Tartaria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz si fier datand din perioada epocii fierului (sec. IX-VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz si fier (podoabe, arme si piese de harnasament), depuse intr-un vas ceramic", se arata intr-un comunicat al institutiei, citat de agentia Mediafax. 

MTI mentioneaza ca este pentru prima data cand un depozit de acest tip si datat in epoca fierului a fost gasit in contextul unei cercetari arheologice, nefiind o descoperire intamplatoare. 

Ce se ascunde sub asfaltul Timişoarei: resturi de fortificaţii austriece şi ale oraşului medieval

Timișoara a obţinut bani europeni pentru modernizarea zonei Cetate. Arheologii se aşteapă la descoperiri spectaculoase. Prin acest proiect se vor moderniza patru pieţe, inclusiv Piaţa Unirii, şi 10 străzi.

Dacă licitaţiile pentru desemnarea constructorului care va reamenaja centrul Timişoarei se vor desfăşura conform planului, şantierul va fi deschis în luna iunie a acestui an. Mai multe străzi şi pieţe vor fi sparte pentru a fi modernizate. Reprezentanţii Primăriei Timişoara au atras atenţia încă de la început că se lucrează pe un teren „minat”, fiind vorba de o zonă încărcată de istorie.

Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa

O frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini şi studenţi, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în prezent resurse proprii.

În capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din judeţul Hunedoara, o echipă de arheologi români îşi desfăşoară cercetările cu ajutorul studenţilor voluntari din Statele Unite, Anglia, Franţa şi România.

Coordonaţi de echipa de arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar care a trăit în secolul al II-lea.

"Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereţii unei camere din locuinţa unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiţi de frescă, şi ea a fost acoperită de o altă tencuială şi aşa s-a conservat. În mod sigur e locuinţa unui demnitar deoarece avea aducţiune la apă, nu oricine în vremurile acelea îşi permitea acest lux", a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

Tutankamon de România: mormânt de 4.500 de ani, descoperit în Prahova

La Ariceştii Rahtivani, în Prahova, a fost scos la lumină un schelet cu o vechime de aproximativ 4.500 de ani, mai „bătrân“ cu 12 secole decât mumia lui Tutankamon, celebrul faraon al Egiptului. Găsit într-un mormânt cu un diametru de 50 de metri, scheletul aparţine unei persoane cu un rol important în comunitatea din care făcea parte, susţin arheologii.

După trei săptămâni în care au excavat zeci de tone de pământ şi au periat cu migală osemintele scheletului, arheologii de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova au avut bucuria să se afle în faţa uneia dintre cele mai mari descoperiri din ultima sută de ani din judeţ.

„Din fericire, în acest caz a fost respectată legea, iar administratorii firmei care investesc în exploatarea de agregate minerale în zonă ne-au chemat să facem investigaţiile arheologice necesare", ne-a spus Alin Frânculeasa, şeful Secţiei de Arheologie din cadrul muzeului şi cel care a lucrat efectiv la salvarea scheletului.

Mormântul, vechi de 4.500 de ani, era sub o movilă de aproximativ trei metri înălţime şi 50 de metri în diametru, iar un astfel de monument funerar nu putea fi ridicat decât pentru persoane importante în comunitate.