Se dă startul lucrărilor de reconstituire a davei getice de la Sprâncenata

REPLICA SATULUI GETIC, INAUGURATĂ ÎN CEL MULT DOI ANI LA DRĂGĂNEŞTI-OLT

Proiectul unicat privind reconstituirea unei aşezări getice din secolul I, iniţiat de Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, urmează să fie demarat până la sfârşitul lunii septembrie. Terenul pe care se va construi replica davei este situat la est de vatra localităţii Drăgăneşti-Olt, la 300 de metri de ultima locuinţă din vatra oraşului.

Mai aproape de adevăr. Cercetare fără precedent în Munţii Orăştiei

Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.

Cel mai mare proiect de cercetare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei va fi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Programul se va întinde pe durata a patru ani şi este cel mai important de până acum care vizează cetăţile dacice. Practic, aria de cercetare care va fi acoperită de arheologi vizează capitalele regatelor lui Decebal şi Burebista.

Proiectul de cercetare a fost lansat în contextul în care opinia publică manifestă un interes enorm faţă de istoria dacilor, dar şi în contextul în care tot felul de pasionaţi, de la ingineri la stomatologi ori la foşti ofiţeri de Armată ori de Securitate, agită tot felul de teorii aberante, cum ar fi cea potrivit căreia dacii ar fi fost strămoşii romanilor. Cercetarea arheologică ar urma să sporească în mod considerabil cunoştinţele despre complexul cetăţilor dacice.

O parte din zidul cetăţii Sarmisegetuza a fost distrusă de un buldozer

Un buldozer a reuşit să distrugă într-o clipă ceea ce n-au reuşit adversarii istorici şi intemperiile vremii în două mii de ani. O parte din zidul cetăţii dacice Sarmisegetuza din judeţul Hunedoara a fost distrusă în timpul amenajării unei parcări în zonă. Dovezi istorice despre viaţa dacilor au fost astfel definitiv distruse.

Zidul vestic al cetăţii dacice este distrus pe o lungime de 30 de metri. Bucăţi imense de piatra s-au desprins şi au căzut. Totul din cauza unor lucrări efectuate necorespunzator.

"Toată lumea strigă că n-au maşinile unde să parcheze. Ei acuma am făcut şi parcarea asta. Cei care ne contesta ar trebui să vadaă ce se întâmplă în interiorul cetăţii şi nu în afara cetăţii", a declarat Mircea Molot, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

"Din nefericire este un loc absolut fabulos şi e păcat că domna Udrea nu are timp să se ocupe. Dacă ar încerca să vină pe tocuri, probabil ca l-ar asfalta", a spus o turistă.

De-a lungul timpului, Sarmisegetuza Regia a fost confruntată cu mai multe scandaluri. Pe vremea lui Ceauşescu, un sanctuar întreg a fost distrus pentru a fi construit un heliport, iar in ultimii ani cetatea a fost distrusă de cautătorii de comori dacice.

Parcarea de aproape 3.000 de metri pătraţi este amenajată chiar lângă zidurile cetăţii, pe o zonă în care în anii ‘80 au fost găsite urme ale existenţei dacilor.

Legătura între buri şi Burebista (varianta completă pdf)

Personalitatea lui Burebista a suferit un intens proces de amplificare şi eroizare prin propagandă în perioada comunistă, care a aruncat-o în domeniul larg al speculaţiei, deformând până la caricatură – mai ales prin filmul artistic Burebista – 1980 (r. Gheorghe Vitanidis, s. Mihnea Gheorghiu) – informaţia istorică. Acest lucru face dovada incontestabilă a existenţei şi acţiunilor politico-militare ale lui Burebista, ca lider geto-dac al perioadei (secolul I în.Ch.), dar aspectele privitoare la tipul de stat pe care l-a înfiinţat şi la consistenţa sa etno-istorică sunt încă în dezbatere.

Prima ipoteză interesantă şi coerentă despre Burebista şi momentul său istoric i-a aparţinut lui Dumitru Berciu, care considera ca axă a demonstraţiei sale că Burebista îşi avea originea în tribul antic al burilor. Acest trib apare însă menţionat în scrierile antice (Ptolemeus) undeva pe la izvoarele Vistulei, în Europa Centrală, şi ca „un grup compact de geto-daci pe care îi voi numi Burii de Vest”¹ în Silezia şi Boemia (Tacitus). Dio Cassius îi prezintă pe buri ca aliaţi (συμμάχοι) ai dacilor în timpul războaielor lui Traian cu dacii şi cărora tot romanii le impun interdicţia „să nu mai cutreere cu turmele lor o distanţă de 40 de stadii de la hotarele Daciei”. Alex M Stoenescu, p. 4 
sursa: Revista "Istorie şi civilizaţie" isciv.ro

Descarcă articolul în format PDF: fila1 , fila2 , fila3 , fila4. Articolul este foarte interesant şi recomandăm să îl printaţi pentu o mai buna vizualizare.