Mai aproape de adevăr. Cercetare fără precedent în Munţii Orăştiei

Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.

Cel mai mare proiect de cercetare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei va fi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Programul se va întinde pe durata a patru ani şi este cel mai important de până acum care vizează cetăţile dacice. Practic, aria de cercetare care va fi acoperită de arheologi vizează capitalele regatelor lui Decebal şi Burebista.

Proiectul de cercetare a fost lansat în contextul în care opinia publică manifestă un interes enorm faţă de istoria dacilor, dar şi în contextul în care tot felul de pasionaţi, de la ingineri la stomatologi ori la foşti ofiţeri de Armată ori de Securitate, agită tot felul de teorii aberante, cum ar fi cea potrivit căreia dacii ar fi fost strămoşii romanilor. Cercetarea arheologică ar urma să sporească în mod considerabil cunoştinţele despre complexul cetăţilor dacice.

Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa

O frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini şi studenţi, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în prezent resurse proprii.

În capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din judeţul Hunedoara, o echipă de arheologi români îşi desfăşoară cercetările cu ajutorul studenţilor voluntari din Statele Unite, Anglia, Franţa şi România.

Coordonaţi de echipa de arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar care a trăit în secolul al II-lea.

"Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereţii unei camere din locuinţa unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiţi de frescă, şi ea a fost acoperită de o altă tencuială şi aşa s-a conservat. În mod sigur e locuinţa unui demnitar deoarece avea aducţiune la apă, nu oricine în vremurile acelea îşi permitea acest lux", a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

Sarmizegetusa Regia, în pericol. O firmă privată face săpături cu buldozerul la jumătate de metru de zidurile cetăţii

Zidul porţii de vest al cetăţii Sarmizegetusa Regia a fost afectat pe o lungime de 30 de metri de lucrările executate de o firmă privată pentru amenajarea unei parcări, bucăţi din piatră desprinzându-se după ce un utilaj a săpat în apropiere, lucrările fiind oprite de CJ Hunedoara.

Potrivit vicepreşedintelui Comisiei Naţionale de Arheologie, arheologul Adriana Pescariu, o delegaţie care a urcat zilele trecute la cetatea din Munţii Orăştie a descoperit situaţia de la Sarmizegetusa Regia.

"În zona porţii de vest erau utilaje, cilindri pentru presarea pământului şi camioane pentru transport. Se intrase cu lama unui buldozer până la 1,5 metri adâncime şi la o jumătate de metru distanţă de zidul porţii de vest, ceea ce reprezintă un pericol de dărâmare a acestui zid. Mai mult, în profilul săpăturii au fost realizate trepte de acces pentru turişti, iar câteva blocuri de piatră din zid s-au desprins şi au căzut. Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat", a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX Adriana Pescaru.

Ea a spus că lucrările efectuate în perimetrul de protecţie a cetăţii Sarmizegetusa Regia nu au autorizaţiile necesare de construcţie din partea Comisiei.

"În mod normal, când se execută lucrări atât de aproape de monumente istorice, în zonă trebuie să fie un arheolog care să monitorizeze activităţile executate de firma specializată în drumuri şi poduri", a adăugat Pescariu.

O parte din zidul cetăţii Sarmisegetuza a fost distrusă de un buldozer

Un buldozer a reuşit să distrugă într-o clipă ceea ce n-au reuşit adversarii istorici şi intemperiile vremii în două mii de ani. O parte din zidul cetăţii dacice Sarmisegetuza din judeţul Hunedoara a fost distrusă în timpul amenajării unei parcări în zonă. Dovezi istorice despre viaţa dacilor au fost astfel definitiv distruse.

Zidul vestic al cetăţii dacice este distrus pe o lungime de 30 de metri. Bucăţi imense de piatra s-au desprins şi au căzut. Totul din cauza unor lucrări efectuate necorespunzator.

"Toată lumea strigă că n-au maşinile unde să parcheze. Ei acuma am făcut şi parcarea asta. Cei care ne contesta ar trebui să vadaă ce se întâmplă în interiorul cetăţii şi nu în afara cetăţii", a declarat Mircea Molot, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

"Din nefericire este un loc absolut fabulos şi e păcat că domna Udrea nu are timp să se ocupe. Dacă ar încerca să vină pe tocuri, probabil ca l-ar asfalta", a spus o turistă.

De-a lungul timpului, Sarmisegetuza Regia a fost confruntată cu mai multe scandaluri. Pe vremea lui Ceauşescu, un sanctuar întreg a fost distrus pentru a fi construit un heliport, iar in ultimii ani cetatea a fost distrusă de cautătorii de comori dacice.

Parcarea de aproape 3.000 de metri pătraţi este amenajată chiar lângă zidurile cetăţii, pe o zonă în care în anii ‘80 au fost găsite urme ale existenţei dacilor.

Petiţie: Salvati Capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia !

Ne-a fost semnalată apariţia acestei petiţii online cu rugamintea de a  o populariza. Poate că solidarizarea noastră în această chestiune de interes naţional, pornind din mediul internetului si apoi penetrând toate straturile societăţii, va da roadele necesare şi Sarmiyegetusa Regia va găsi protecţia necesară pentru a rămâne moştenire sacră urmaşilor nostri.

destinatar: Ministerul Culturii

Marele Sanctuar Circular din cadrul complexului arheologic Sarmizegetusa Regia a fost vandalizat, din nou, de persoane rămase neidentificate.

Este vorba despre Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, un loc al nimanui, pasat de la unii la altii, cu inconstienta si iresponsabilitate, de autoritatile statului. Fericiti ca nu-i baga nimeni in seama, vizitatorii ingroapa cu succes fosta cetate in munti de coji de seminte, iar natura le desavarseste opera, acoperind locul cu balarii.

Cetatea Sarmizegetusa, regat devastat de nepasare si cautatori de aur

Din ce in ce mai multe exemple par a spulbera orice dubiu referitor la faptul ca românilor nu le pasa cine sunt si de unde vin si ca istoria nu are greutate pentru ei decat atunci cand ea se poate cantari, la propriu, in aur.

Cetatea Sarmizegetusa, regat devastat de nepasare si cautatori de aur

StirileProTV.ro

Corespondentul Stirilor Pro Tv, Alex Dima, prezinta in cadrul emisiunii Romania, te iubesc! , difuzata de Pro Tv, o ancheta despre situatia actuala a cetatii Sarmizegetusa, monument incadrat in patrimoniul UNESCO, si despre celebrele bratari dacice, furate si recuperate ulterior de statul roman, cum altfel decat pe bani grei.

Cei care se incapataneaza sa ajunga pana la Sarmizegetusa, in Muntii Orastiei, pe un drum care, desi a costat fabuloasa suma de 78 de miliarde de lei vechi, a fost rupt imediat de ape, constata ca locul zace in paragina. Indicatoarele pana la cetate, pliantele informative, ghizii sau orice alt detaliu ce tine de prezentarea civilizata a unui astfel de loc, de o inestimabila valoare istorica, lipsesc cu desavarsire.

Statul si-a luat mana de pe leaganul civilizatiei dacice si nici o autoritate a acestuia nu are grija ca acest loc sa fie amenajat, reconstruit si valorificat. Asa cum numai pe aceste meleaguri se intampla, responsabilitatea este pasata de la un om la altul, pana la cel mai inalt nivel cu putinta.

Pana la urma insa, legislatia proasta, stufoasa si incompleta, la care s-au adaugat autoritatiele nepasatoare si incompetente au facut ca acest loc sa fie al nimanui. Dar, cum se intampla mai de fiecare data, nu lipsesc cei care au de castigat de pe urma faptului ca acest loc este neadministrat si nepazit: cautatorii de aur, care misuna nestingheriti prin zona.
In ultimii ani, Muntii Orastiei au fost scormoniti cu simt de raspundere si sute de kilograme de aur, cosoni si podoabe au fost vandute peste granita.

Alex Dima a obtinut in premiera un interviu cu Florin Rambetea, zis si „Bratara”, cautatorul de aur care a descoperit cele zece bratari dacice in 2000 si care acum se teme pentru viata lui. Acesta s-a lasat cu greu convins sa povesteasca despre anul 2000 cind a fost angajat de doi camatari din Deva pentru a-i ajuta sa sape in munti si sa gaseasca aur, precum si despre momentul descoperirii pretioaselor podoabe, care i-a schimbat viata pentru totdeauna, in rau insa.

Bratarile au intrat pe piata neagra , iar in clipa in care au fost descoperite, statul roman a cheltuit sute de mii de euro pentru a le recupera. Insa si aceasta poveste are ceva cusut cu ata alba, pentru ca exista voci care ridica semne de intrebare despre autenticitatea lor.

Cei care le-au analizat si care au semnat expertiza sustin autenticitatea lor, in timp ce un bijutier afirma cu sinceritate ca „daca stii compozitia, se pot face simplu” si ca „baietii destepti fac asta”. O poveste dureroasa despre o cetate care candva era inima unui regat si despre sumele fabuloase cheltuite de statul roman pentru a recupera ceva ce poate fi un veritabil fals, duminica, la Romania, te iubesc!, intr-o investigatie realizata de Alex Dima.