71 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă: 3.000 de civili români uciși mișelește de sovietici

Pe 1 aprilie 1941, trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori de pe Valea Siretului, care încercau să se retragă din Bucovina de Nord, anexată de ruși, în teritoriile noastre.

Pe 28 iunie 1940, ca urmare a unui ultimatum adresat României de către Uniunea Sovietică, administrația civilă și militară a țării noastre a fost obligată să se retragă din Basarabia și din partea nordică a Bucovinei. Imediat, în haosul creat, sute de familii românești au încercat să treacă în Bucovina ce nu fusese anexată de sovietici, dar s-au lovit de refuzul noii autorități de la Moscova, care a dat ordin ca oricine se apropie de granița proaspăt trasată să fie executat fără somație. Așa se face că, în noiembrie 1940, 40 de familii din Suceveni, alte câteva sute din Ostrița, Horecea, Șirăuți, Cotul Ostriței sau Buda au fost surprinse și decimate cu rafale de mitralieră de către soldații sovietici, supraviețuitorii și familiile acestora fiind ulterior deportați în Siberia.

O maladie cerebrală ar fi putut provoca paranoia lui Stalin, potrivit unui jurnal secret

Aleksandr Miasnikov a fost unul dintre medicii chemaţi la căpătâiul lui Stalin, când dictatorul s-a îmbolnăvit, în 1953, şi, în jurnale ţinute secrete până de curând, doctorul susţine că Stalin suferea de o maladie cerebrală care i-ar fi afectat modul în care lua decizii.

Dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin, cunoscut pentru cruzimea sa, a suferit de o maladie cerebrală care a contribuit la dezvoltarea paranoiei sale şi a influenţat maniera dură cu care a condus Uniunea Sovietică, potrivit jurnalelor unuia din medicii săi personali.

Cum se comportau soldaţii sovietici cu "popoarele eliberate"

De când lumea, soldatul este reputat pentru detestabilele lui moravuri, incluzând jaful, violul, crima, separat sau la un loc. Beţia victoriei, proaspăta amintire a rigorilor disciplinei, până atunci îndurate, a camarazilor căzuţi, clocotitoarea fuziune între instinctul de conservare şi cel vital trezesc fiara în cel încurajat de împrejurări să dispună după plac de semenul său dezarmat.

În România celui de al doilea război mondial, soldatul german a circulat ca aliat – se vorbea de „frăţia de arme”, în cinstea căreia se şi imprimase o seri de timbre filatelice. Prin parcurile publice câte un soldat neamţ, în impecabilă ţinută, întovărăşea sentimental vreo bonă împingând la căruţ, la cofetăria Nestor ofiţeri înmănuşaţi consumau, fiecare, câte un platou de prăjituri, pe când îşi împărtăşeau impresiile negative despre Valahia şi locuitorii ei. Acasă, totul era cartelat. Sosit ca eliberator, soldatul sovietic primise severe ordine să se poarte ca în afişele propagandistice unde, survolat de zboruri de albi porumbei, ridica în braţe prunci dolofani – ai celor tocmai eliberaţi.

Cum mai întotdeauna se întâmplă, realitatea diferea de modelul oficial în cancelarii conceput. Soldatul sovietic respecta ordinul primit câtă vreme n-avea încotro şi până nu se îmbăta. Iar ca să nu se îmbete, nimeni nu-l putea împiedica. În căutare de alcooluri tari nu cunoştea odihna, îi plăceau ceasurile de mână, care încă nu se fabricau în uriaşa sa patrie. Descărca cu uşurinţă arma din dotare – un obicei rămas de pe front -, ucidea cu profesionismul supravieţuitorului. Situaţie în care a lăsat în memoria colectivă românească amintiri dintre cele mai amare.

Peste 80 de cadavre, victime ale terorii bolşevice, descoperite la Sankt Petersburg

Rămăşiţele a peste 80 de persoane au fost deshumate din gropile comune din centrul oraşului Sankt Petersburg, Rusia.

Rămăşiţele datau din epoca revoluţiei bolşevice, anunţă Agerpres. "Şase gropi comune, în care se află rămăşiţele a peste 80 de corpuri, au fost descoperite din luna iunie de către arheologii care fac săpături pe teritoriul fortăreţei Petru şi Pavel", a precizat Dmitri Masliakov, purtătorul de cuvânt al muzeului.

Examinarea rămăşiţelor umane arată că victimele au fost executate cu un glonţ în cap, a adăugat acesta precizând că gropile datează din anii 1917-1918.

Românii morţi în lagărele sovietice, comemoraţi

Cu ocazia Zilei Eroilor, celebrată în fiecare an, pe 13 mai, Ambasada României la Moscova i-a comemorat pe românii care şi-au pierdut viaţa pe teritoriul Rusiei, în timpul prizonieratului în lagărele NKVD, fostele gulaguri ale URSS.

Mai multe coroane de flori au fost depuse, în timpul unei ceremonii religioase, la monumentele ridicate în 2008, în cimitirele Liublino şi Krasnodorsk, unde au fost înhumaţi românii, anunţă misiunea diplomatică a României la Moscova.

"De Ziua Eroilor şi sărbătoarea naţională a poporului nostru, îi omagiem pe cei care şi-au găsit sfârşitul în aceste locuri, la peste 2.000 de kilometri de ţară, în condiţii grele de detenţie în lagărele NKVD. Aici, la Liubliano, a funcţionat spitalul special al NKVD numărul 2.658, în care au decedat cel puţin 575 de prizonieri, între care şi trei români: caporalul Constantin Lazăr, soldaţii Bologa Nicolae şi Sandu Dumitru Constantin", a declarat astăzi ambasadorul român Mihail Grigorie.

"Nu-i uităm pe cei aproape 60.000 de români care nu s-au mai întors din lagărele NKVD, cărora le închinăm prinosul nostru de recunoştinţă pentru sacrificiul făcut. Vom continua eforturile pentru identificarea locurilor în care sunt înhumaţi românii neîntorşi la familiile lor şi care au rămas în Federaţia Rusă, pentu ridicarea unor noi monumente în memoria acestora", a mai spus ambasadorul, citat de Agerpres.

Masacrul de la Fântâna Albă, îngropat de KGB: peste 2000 de români ucişi de trupele sovietice

Unul dintre cele mai mari sacrificii pe care le-a cunoscut istoria României s-a petrecut la Fântâna Albă, acolo unde aproximativ 2-3000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România la 1 aprilie 1941, dar au fost seceraţi de grănicerii sovietici, informează Adevărul.ro

Profesorul doctor în istorie, Mihai Aurelian Căruntu, de la Muzeul de Istorie din Suceava a abordat tema masacrului în volumul său "Bucovina în al Doilea Război Mondial", în care descrie evenimentele din zilele care au precedat masacrul de la Fântâna Albă ca o modalitate de împotrivire non-violentă faţă de regimul sovietic, ce a atras o reacţie dură a organelor de represiune.

Katyn - Remember

Ion Iliescu a fost atacat cu monede şi huiduit la comemorarea eroilor Revoluţiei -

REALITATEA.NET - Ion Iliescu a fost atacat cu monede şi huiduit la comemorarea eroilor Revoluţiei - VEZI VIDEO

Ceremonia de comemorare a eroilor Revoluţiei nu a fost lipsită de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revoluţionari, împins în îmbulzeala creată şi huiduit. A fost nevoie de intervenţia SPP-iştilor pentru ca fostul preşedinte al României să scape de furia revoluţionarilor.

Incidentul a avut loc în această dimineaţă în Cimitirul Eroilor. Mai mulţi revoluţionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu să ţină un discurs cu ocazia manifestărilor din cimitir.

Aceştia au aruncat cu monede în Ion Iliescu. Mai mult, au vrut să arunce şi cu ouă stricate.

Cei prezenţi l-au numit pe Iliescu "masacrator" şi au susţinut că monedele au reprezentat cei 30 de arginţi care se aruncă trădătorului. Sursa: Realitatea.net

Articole recomandate

Petre Roman mistifica istoria sovietizarii României

Petre, fiul lui Valter