Băsescu: Regele Mihai I, slugă la ruși şi abdicarea este un act de trădare!

Opiniile ideologului legionar Faust Brădescu despre fostul Rege mihai

"Abdicarea Regelui a fost un act de trădare", a spus preşedintele României, miercuri seară, în timpul unei emisiuni televizate.

Într-un emisiune la B1TV, preşedintele Traian Băsescu a declarat că abdicarea Regelui Mihai în 1947 a fost "un act de trădare naţională" şi l-a numit pe rege "slugă la ruşi".

Întrebat dacă ar fi dat acelaşi ordin ca mareşalul Antonescu în 1941 "soldaţi români, treceţi Prutul!", şeful statului a răspuns afirmativ. "Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci, probabil că aş fi făcut-o", a spus Băsescu, citat de NewsIn.

"Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere. (...) Trebuie să recunoaştem că noi încă nu ne aşezăm corect valorile, de exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie Antonescu rămâne responsabil de holocaustul împotriva evreilor şi ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce... Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci, ăsta era doar prim-ministru. Unora le dăm averile, iar pe alţii îi considerăm criminali de război, şeful de stat şi primul ministru doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm de toate păcatele?", a spus preşedintele Băsescu la B1TV.

Opiniile ideologului legionar Faust Brădescu despre fostul rege Mihai

Fosta familie dinastică a României face încercări disperate de cosmetizare şi popularizare a imaginiii sale în rândul românilor. Astăzi a încercat o nouă lovitură de imagine, anunţând "ruperea" de Casa de Hohenzollern şi că aşa-numita "Casa Regală Română" va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de «Casa Regală a României».

Artificiul este pentru prostănaci. Casa Regală de Hohenzollern a României a încetat să mai fie parte a Casei de Hohenzollern odată cu primul copil născut pe pământ românesc al familiei regale române, respectiv Carol II. Trecem peste orice alte argumete contra dinastiei lui Mihai "de Hohenzollern"   considerând inutil a le mai dezbate, ele fiind găsite pe internet din abundenţă, scrise bine, argumentat excepţional şi de oameni bine pregătiţi.

Oarecum trist să văd că unii indivizi care se revendică a fi legionari (aproape toţi sunt doar SIMAPATIZANŢI!, legionar fiind primul grad oferit unui membru al Mişcării Legionare după executarea unui stagiu minim de 3 ani şi numai după ce a trecut unele probe care să ateste o evoluţie evidentă pe linia trăirii legionare) au ajuns să aibă o atitudine vehementă în favoarea lui Mihai "ex-de Hohenzollern", confundându-l pe fostul rege cu instituţia monarhică. Mihai nu s-a ridicat deloc la nivelul moral necesar unui monarh gata să îşi conducă poporul prin furtună chiar cu preţul propriei vieţi, aşa cum este rolul unui adevărat Rege. Dimpotrivă, a fost o căzătură morală greu de egalat care şi azi îşi face din trădarea de neam şi ţară un stindard, participând la defilările armatei roşii care ne-a nenorocit destinul naţional.

Mă simt dator să reproduc un fragment dintr-o scrisoare personală primită de la dr. Faust Brădescu, membru al Consiliului Politic al Mişcării Legionare şi unul dintre cei mai mari doctrinari legionari. Scrisoarea este datată Champs sur Marne, 27 iunie 1992.

"Pentru orice legionar una este să fii înţelegător al unei monarhii necesară pentru neamul nostru încă prea puţin evoluat pe această temă, şi alta este să te declari împotriva unui fost rege Carol sau unui fost rege Mihai. Unul a fost o canalie şi o plagă pentru neamul nostru – celălalt un dobitoc, trădător şi vândut liftelor ruseşti care ne-au copleşit neamul şi viitorul.

În 1989 (înainte de revoluţia din decembrie) am scris o lucrare intitulată „Guvernul de la Viena” în care între altele am scris şi căteva pagini privind atitudinea nefericită a regelui Mihai în ceea ce privea războiul, armistiţiul şi trădarea regelui faţă de armată, neam şi viitorul neamului românesc. I-am pus în sarcină - şi pe drept – răspunderile pe care nu şi le-a asumat. De vei citi această carte, la paginile 35-40, te vei lămuri asupra opiniei mele cu privire la ceea ce cred eu asupra acestui personaj ce ne-a adus numai necazuri, şi azi ar vrea să redevină rege pentru dobitoacele ce l-au aclamat cu peste 100.000 de mâini ridicate spre cer!.."


Concludent şi pilduitor!

SD88

Revendicari materiale in Banat

Mii de hectare de teren şi de păduri din judeţul Timiş au fost revendicate de moştenitori ai unor monarhi, prinţi, principese, baroni şi mari industriaşi Printre cei care au cerut pământ se află şi familii ale îmbogăţiţilor de după 1989, care au făcut avere peste noapte

VIP-uri din Top 300, urmaşi ai personalităţilor care au marcat istoria României, foşti regi sau prinţi renegaţi au solicitat - şi mare parte dintre ei au primit - pământuri în Timiş. Alţii însă, deşi considerau că au drepturile legale pentru a primi suprafeţe importante de terenuri în judeţ, nu au putut să demonstreze că pot deveni proprietarii acestora.

De viţă nobilă
Casa Regală a României are suprafeţe însemnate de terenuri în judeţ. Astfel, din 25 ianuarie 2007, Majestatea Sa Regele Mihai I al României (sic!) a redevenit proprietar pe aproape 100 de hectare de teren la Margina. Un alt nume cu rezonanţă istorică este cel al fostului baron Mocioni de Stârcea. Urmaşul acestuia, Michael Edward David de Styrcea, a solicitat şi primit 1.423,30 de hectare de pădure în comuna timişeană Ohaba Lungă. Solicitarea a fost validată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar în 26 octombrie 2006. Marie Rossette Mociorniţă, moştenitoarea marelui industriaş Dumitru Mociorniţă, deţine şi ea pământuri în Timiş. Descendenta familiei Mociorniţă a devenit proprietară de drept în noiembrie 2006, în momentul de faţă deţinând 168,67 de hectare de pădure la Jamu Mare.

Urmaşul lui Auschnit
A avea un nume cunoscut, a fi urmaş al unor mari personalităţi ale României nu este suficient pentru a obţine terenurile revendicate. De acest lucru s-a putut convinge urmaşul fostului mare industriaş Max Auschnit. Steven Auschnit, moştenitorul industriaşului Max Auschnit, a solicitat, în 2006 retrocedarea a 11.000 de hectare de pădure în zona Nădrag. Solicitarea a fost tărăgănată mai bine de doi ani, dosarul fiind analizat în tot acest timp de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar. Atât Auschnit, cât şi reprezentanţii Societăţii Anonime Forestiere Nădragul (la care familia sa a fost acţionară cu 70 la sută), care a solicitat retrocedarea suprafeţei de pădure, susţineau că situaţia nu se rezolvă deoarece Direcţia Silvică Timiş se opune retrocedării, fiind cea care exploatează intens această proprietate. Încercând să convingă că dreptatea este de partea sa, Steven Auschnit a ameninţat chiar că va da statul român în judecată la CEDO.
Sursa: Renasterea.ro