Bolivia naţionalizează o companie spaniolă de electricitate

"Băieţii deştepţi" din energie au zile grele. Nu în România, ci în Bolivia!

Companiile spaniole au devenit ţinta unor atacuri neaşteptate în America Latină. Cu ocazia Zilei Muncii, statul bolivian a preluat cu forţa furnizorul spaniol de utilităţi Red Eléctrica Corp.

Forţele armate au ocupat instalaţiile şi unităţile companiei de electricitate chiar de 1 mai. „Trăiască ziua de 1 Mai şi trăiască naţionalizarea!", a strigat Evo Morales, preşedintele Boliviei, în faţa sediului companiei spaniole din oraşul Cochabamba (al treilea oraş bolivian ca mărime), în cadrul unei ceremonii transmise în direct de posturile de televiziune.

Preşedintele şi-a motivat decizia prin lipsa de investiţii realizate de Red Eléctrica. Lovitura din Bolivia vine la numai două săptămâni după ce Argentina a naţionalizat compania petrolieră YPF, controlată de grupul spaniol Repsol. YPF este cel mai mare producător de petrol din Argentina. Şi în acest caz, programul de investiţii a fost principalul motiv al naţionalizării, alături de disputele cu între administraţie şi companie. În plus, guvernul argentinian este nemulţumit şi de nivelul scăzut al producţiei, care a forţat ţara să importe ţiţei la preţuri semnificativ mai mari.

Corespondență iberică: Comemorări spaniole

In ultimele doua saptamani au fost mai multe comemorari nationaliste in Spania.

10 februarie este ziua cand se comemoreaza luptele de la Krasny Bor de pe frontul de est, din 1943, in care a participat divizia de infanterie 250 din Madrid, cunoscuta drept Divizia Albastra. In timpul bataliei au murit peste 3 600 de soldati spanioli si aproximativ 300 au fost luati prizonieri, pe partea sovietica pierderile au fost de vreo 10 000. Pentru aceste servicii Divizia Albastra a primit o medalie din partea lui Adolf Hitler.

In memoria acestui eveniment veterani, vaduve, prieteni si rude s-au adunat la monumental dedicate Diviziei Albastre din cimitirul Nuestra Señora de la Almudena, pentu a comemora evenimentul si a-si plange mortii.

Anul acesta depunerea de flori nu a putut fi facuta cum este traditional fiindca “rosii” au vandalizat monumental cu graffiti cu o zi inainte. Dupa ceremonie “Fratia Diviziei Albastre” a invitat asistenta in birourile lor care sunt in acelasi timp si un fel de muzeu al Diviziei Albastre.

Ion Moţa şi Vasile Marin comemoraţi la Majadahonda (foto)

Duminică, 15 ianuarie 2011, în Spania, la Majadahonda (lângă Madrid), aproximativ 120 de naţionalişti români şi spanioli au participat la comemorarea anuală a jertfei legionarilor români Ion Moţa şi Vasile Marin. Din ţară a participat o numeroasă delegaţie a Partidului Pentru Patrie, dar şi o delegaţie a Noii Drepte Italia.

Participanţi români şi spanioli au evocat personalitatea celor doi eroi şi semnificaţia jertfei lor. S-au cântat imnul Legiunii, Sfântă tinerețe legionară și Cara al sol, imnul Falangei spaniole.

Ion Moţa, comandant al Bunei Vestiri şi Vasile Marin, comandant legionar, au căzut răpuşi de un obuz pe frontul spaniol unde luptau împotriva brigăzilor comuniste internaţionale care au săvârşit orori de neimaginat pentru o minte sănătoasă.

Opt legionari români au participat simbolic alături de camarazii naţionalişti spanioli, aflaţi sub comanda Generalului Francisco Franco, la bătăliile pentru apărarea ordinii naţionale, tradiţionale, a Spaniei. Dintre cei şapte luptători români, Dumnezeu a primit ofranda celor mai buni dintre membrii echipei legionare: Moţa şi Marin.

Anual, la monumentul ridicat de Mişcarea Legionară în cinstea celor doi martiri, se adună naţionalişti români, spanioli, dar şi din alte ţări ale Europei. De fiecare dată se reînnoieşte legământul de a continua lupta pentru  o Europă liberă, a Naţiunilor suverane şi a justiţiei sociale.

Mulţumim camarazilor de la Madrid care ne-au pus la dispoziţie aceste minunate imagini.

Madrid: Marş cu torţe in memoriam Juan Ignacio Gonzalez

Asociaţia In Memoriam Juan Ignacio invită pe toţi patrioţii, vineri, 16 decembrie 2011, orele 21, la Madrid, (Calle Lagasca colţ cu Alcalá) la un marş cu torţe pentru a comemora XXXI de ani de la asasinarea lui Juan Ignacio Gonzalez. Marşul este autorizat şi se aşteaptă o prezenţă masivă.

Juan Ignacio González Ramírez a fost un activist naţionalist spaniol, secretarul naţional al Frontului Tineretului, ucis în uşa casei sale din Madrid, la 12 decembrie 1980. Mulţi ani după moartea sa crima rămâne nerezolvată. Este o crimă politică a tranziţiei spaniole şi ai cărui autori au rămas deocamdată nepedepsiţi. Asociaţia In Memoriam Juan Ignacio refuză să uite această crimă şi îşi propune să lupte până la clarificarea acestui asasinat.

27 De Noviembre A Las 12 Horas En La Plaza De Oriente De Madrid

JOSE ANTONIO PRIMO DE RIVERA, PREZENT!

(24.04.1903 – 20.11.1936)

“Sa dea Dumnezeu ca sangele meu sa fie ultimul care se varsa in razboi civil. Sa dea Dumnezeu ca de-acum poporul spaniol, atit de bogat in calitati nobile, sa-si gaseasca in pace Patria, Painea si Dreptatea.”

de Bogdan I. Stanciu

JOSÉ ANTONIO Primo de Rivera y Saez de Heredia s-a nascut la 24 aprilie 1903 intr-o familie instarita din Madrid, fiu al lui Miguel Primo de Rivera, dictatorul militar care a condus Spania intre 1923 si 1930.

In 1923, situatia politica din tara, tot mai agitata de atentatele teroriste si de separatismul catalan, a adus in prim plan figura lui Don Miguel, care devine prim-ministru cu sprijinul regelui Alfonso al XIII-lea. El va conduce tara intr-un regim dictatorial moderat mai putin de sapte ani, perioada in care se formeaza si caracterul fiului sau, educat si cultivat in spirit patriotic. In 1930, in urma unor tulburari sociale, Don Miguel este demis si moare, dupa cateva luni de exil voluntar.

Cu toate indemnurile tatalui sau de a urma cariera militara, tanarul Primo de Rivera alege sa urmeze cursurile Facultatii de Drept din Madrid, dovedind calitati uimitoare de orator si lider, ca si o preocupare constanta fata de situatia din tara. Ingrijorat de efectele sociale ale materialismului promovat atat de capitalism cat si de social-democratie, precum si de problemele clasei muncitoare spaniole, el a obiectat fata de natura corupta, statica si cinica a vechii drepte, ca si fata de internationalismul stangii marxiste.

Spania: Negarea holocaustului şi propaganda “neo-nazistă” nu vor mai intra sub incidenţa legii

Libertad Pedro Varela!

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională din Spania a decis că nici o persoană nu va mai fi pedepsită penal pentru negarea sau chiar justificarea holocaustului.

Prin decizia Curții Supreme se recunoaște că legea din 1996, care prevedea pedepse cu închisoarea pentru delictul de opinie, încalcă dreptul la liberă exprimare, drept garantat de Constituţie.

Judecătorul Adolfo Prego de Oliviero Tolivar, care în trecut a fost criticat de naţionaliştii radicali, a declarat în ciuda acestui fapt, la finalul procesului, că “nu putem pedepsi oamenii care răspândesc o anumită ideologie” şi “nimeni nu are dreptul să limiteze dreptul altor persoane de a-și exprima punctul de vedere”. Totuşi, judecătorul a ţinut să specifice că legislația va putea în continuare pedepsi incitarea la ură și violență împotriva unor grupuri, categorii sociale sau persoane individuale.

În Spania, libertatea de opinie nu a murit detot: Evreii spanioli enervaţi de "achitarea neo-naziştilor" de cătrea Înaltea Curte

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Spania (FCJE) a criticat vehement decizia Înaltei Curţi de a anula decizia unei instante inferioare, care a gasit 4 persoane conectate cu fosta librarie Kalki din Barcelona (vezi fosta fereastra a librariei in dreapta) si "vinovate de incitare la ura si anti-semitism". Cei 4 au fost condamnati in 2009 de catre o instanta din Barcelona la inchisoare de pana la 3 ani si jumatate . Inalta Curte din Madrid a decis acum ca barbatii ar putea fi gasiti vinovati numai daca ar fi incitat oamenii sa comita „infractiuni de tip nazist”. Curtea a spus ca Constitutia spaniola nu interzice ideologiile, indiferent de cat de respingatoare ar putea fi.

„Noi evreii suntem foarte ingrijorati de faptul ca sistemul judiciar spaniol, care in anumite situatii arata o mare sensibilitate , nu ia in considerare vanzarea de carti in care Holocaustul este negat si se propaga rasismul, o ofensa interzisa de catre legile noastre” , a declarat corpul umbrela al comunitati evreiesti spaniole.

Socialiştii internaţionalişti din Spania îşi fac bagajele? Zeci de mii de spanioli protestează împotriva lor în stradă

Zeci de mii de manifestanţi din Spania au sfidat o interdicţie din partea Guvernului şi şi-au petrecut noaptea într-o piaţă din Madrid.

Protestatarii sunt nemulţumiţi de politicile economice ale Guvernului şi au ocupat piaţa în ultima săptămână. Comisia Electorală le-a ordonat, însă, să o părăsească înainte de alegerile locale de duminică.

Interdicţia a intrat în vigoare la miezul nopţii, vineri, dar mulţimea a început să scandeze diferite sloganuri, iar poliţia nu a intervenit.

Protestele au început în urmă cu şase zile, la Puerta del Sol, din Madrid, ca o mişcare spontană de nemulţumire faţă de rata şomajului de 45% în rândul tinerilor.

Franco a folosit masini de codificat Enigma in razboiul civil din Spania

Fortele nationaliste conduse de Francisco Franco au folosit masini de codificat germane "Enigma", in lupta impotriva republicanilor, in timpul razboiului civil din Spania (1936-1939), afirma in editia sa de duminica ziarul El Pais, citat de AFP si preluat de Agerpres. Cotidianul madrilen afirma ca au fost descoperite la Cartierul general al fortelor terestre la Madrid 16 asemenea masini, a caror existenta a fost tinuta secreta si care au constituit "arma secreta" a victoriei fortelor nationaliste. Echipamentele de codificat i-au permis din 1936 lui Franco sa comunice in secret cu alti generali pucisti, in nordul si sudul tarii, si sa coordoneze mai bine ofensivele nationalistilor, pana la victoria lor din 1939, noteaza El Pais. Dezvoltate in anii "20, masinile "Enigma" au fost utilizate pe scara larga de catre fortele militare germane, in cel de-al doilea razboi mondial. Codul acestora a fost insa spart de matematicieni polonezi, in anii "30, ceea ce le-a permis aliatilor sa descifreze mesaje transmise de germani, contribuind la infrangerea Germaniei . Franco a achizitionat din Germania, care sustinea fortele nationaliste spaniole, versiunea comerciala a 50 de echipamente de codificat, mai putin sofisticate decat modelul militar. Ziua Online

Spaniolii, sătui de imigranţi

Circa 68,6% dintre spanioli consideră că în ţara lor sunt prea mulţi imigranţi, potrivit unui sondaj publicat duminică de cotidianul „El Mundo“, citat de AFP.

Numărul străinilor din Spania s-a mărit în ritmul creşterii economice, însă, de la începutul lui 2008, ţara se confruntă cu o încetinire serioasă a creşterii economice, iar şomajul, în special în rândul imigranţilor, se măreşte.

La 1 ianuarie 2008, în Spania se aflau 5,22 de milioane de străini, dintr-o populaţie de 46,06 de milioane de locuitori, respectiv 11,3% din total. Ei nu erau decât 500.000 în 1996. Românii, marocanii şi ecuadorienii sunt cei mai numeroşi.
ARTICOL PRELUAT DIN EVENIMENTUL ZILEI

Bascii dăramă o clădire, ca să scape de 20 de ţigani din Romania

Ghidaţi de zicala "ucide câinele, să-l scapi de turbare", autorităţile locale din San Sebastian au hotărât sa dărâme un edificiu pentru a putea scăpa de ţiganii români care s-au aciuat, anul trecut, în această clădirea unui fost liceu din cartierul Martutene.
Într-o clădire abandonată în urmă cu cinci ani locuiesc acum, în condiţii insalubre, aproximativ 20 de ţigani. Deşi au fost evacuaţi în data de 9 februarie 2008, ei s-au întors în urmă cu trei săptămâni, în acelaşI loc. Chiar dacă uşile erau sigilate, ţiganii au intrat pe geam şi au refăcut cuibul.
Locuitorii cartierului Martutene s-au plâns, în repetate rânduri, autorităţilor locale în legătură cu mizeria pe care o acumulează aceste persoane în respectiva clădire, de care mulţi autohtoni, foşti elevi ai liceului, sunt legaţi sentimental. Mulţi dintre ţigani sunt bănuiţi a fi autorii a mai multor furturi produse în zonă.
Guvernul Basc a cerut, în urmă cu câteva zile, dărâmarea edificiului, aceasta fiind singura modalitate prin care speră să-i poată evacua pe cei 20 de ţigani din Romania. Media Link

Mai mulţi imigranţi decât spanioli, în tot mai multe oraşe

În cele 542 de localităţi ale comunităţii valenciene locuiesc 732.102 imigranţi, conform ultimelor informaţii publicate de Institutul de Statistică din Spania. În prezent, 14% din cele 4,88 milioane de locuitori ai regiunii sunt cetăţeni proveniţi din alte ţări.Astfel, în 17 localităţi valenciene, majoritatea din provincia Alicante, numărul străinilor l-a depăşit pe cel al autohtonilor. Localitatea care se situează pe primul loc din punct de vedere al raportului autohtoni-imigranţi este San Fulgencio, unde străinii reprezintă 75,9% din populaţie, adică 8.031 de persoane. Urmează în top Rojales, unde imigranţii însumează 71,7% din locuitori, adică 12.587 de persoane. În oraşul Calpe, spanioli sunt doar 10.890, în timp ce imigranţi sunt aproximativ 18.000.
Din totalul străinilor care locuiesc în comunitatea valenciană, mai mult de jumătate, adică 52,8%, provin din Uniunea Europeană (387.275 de persoane). Dintre aceştia, englezii sunt cei mai numeroşi, 121.469 de persoane, urmaţi de români, 95.648 de persoane.
Locurile următoare în top sunt ocupate de marocani (56.959) şi ecuadorieni. În ultimul an, a avut loc o schimbare demografică importantă, numărul imigranţilor ajungând să reprezinte, în unu din şapte oraşe valenciene, 20% din populaţie. Media Link

Confruntari intre nationalisti si extrema-stanga anarhista la Madrid

Sambata seara, 1 martie, 2008, Madrid.
Confruntarea a inceput dupa ce un grup de demonstranti de extrema-stanga anti-fascista a intampinat pe demonstrantii pro-fascisti in capitala Spaniei, Madrid.
Politia a intervenit pentru a opri confruntarea dintre cele doua parti.
Protestatarii au venit catre Plaza de Tirso de Molina unde suporterii lui Francisco Franco s-au oprit pentru a omagia memoria fostului lider al Spaniei fasciste.
Demonstrantii au devastat masini, au aruncat cu pietre, au dat foc la pubelele de gunoi din strada.
Nu a existat un conflict direct intre cele doua grupari.
Politia a raspuns utilizand gloante de cauciuc si grenade fumigene efectuand in total 6 arestari. MEDIA LINK